Anul 2010 îl prindea pe Gheorghe Dicusar la volanul taxiului. Însă, în scurt timp, avea să lase taximetria pentru că în căutarea unui trai mai bun, a plecat ca mulți alți moldoveni la muncă peste hotare. După ce s-a întors acasă a revenit în taximetrie și de doi ani, cu Dacia sa, îi duce pe pasageri acolo unde au nevoie.

 

Povestea sa cu volanul a început în Republica Democrată Germană, acolo unde în 1981 a făcut armata. În viața sa avea încă de multe ori să urce la volan, fie la volanul unui camion, fie la volanul tractorului. Cum spune domnul Gheorghe, asta deja a intrat în sânge și e mai mult decât o pasiune. Drumul este viața sa și îi ocupă tot timpul.

Gheorghe Dicusar este un om simplu și la locul lui. După vocea sa cuminte, îți dai seama deodată că ai urcat în mașina unui om cu sufletul mare, mai în glumă, mai în serios, cât roata unui camion. Și în sufletul acesta (mașina sa) e mereu curat pentru că pasagerii trebuie să se simtă confortabil.

Și pasagerii observă acest lucru, așa că se mai întâmplă ca unii să se folosească de bunătatea sa. A avut cazuri când a rămas nerăsplătit pentru călătorii. Dar sunt și pasageri pe care îi duce cu multă plăcere. „Știi, așa sunt oamenii, diferiți. Sunt și răi și buni, eu nu mă supăr și mă străduiesc să-i înțeleg pe fiecare. Dacă cuiva nu îi ajunge bani pentru călătorie, eu mereu zic, Dumnezeu cu banii ăștia, e bun cât este.”

IMG_0002

Badea Jora, așa îi spunea „naparnicul”, este mai scump la vorbă. Dar în schimb, are un mare talent, îi ascultă pe toți. Și pe cei care se „jăluiesc” și pe cei care își povestesc viața și pe cei care au cu ce se lăuda. Pentru că uneori OMUL are nevoie de foarte puțin – doar să îl asculți.

Badea Jora conduce lin, așa că nu simți drumurile proaste din Chișinău și nici nebunia din trafic de care se plânge. „Trebuie să fii atent și din dreapta și din stânga, și din față și din spate. Mulți se comportă în trafic de parcă și-au cumpărat permisul. Oamenii sunt răi, nu cedează nici la transportul public. Eu mereu mă străduiesc să cedez în fața troleibuzului, pentru că știu că șoferul de la volanul troleibuzului are responsabilitatea față de 100 de pasageri, iar atunci când frânează, are greutatea a 100 de vieți.”

Domnu Gheorghe e Hater din fire. Crede că nu poți deveni taximetrist doar pentru simplul fapt că ai permis și experiența necesară, pentru că șoferii trebuie să simtă mașina cu care lucrează. De fapt, e omul care poate pune o „diagnoză” mașinii doar după sunet. Spune acest lucru din proprie experiență, pentru că a condus începând cu un Japorejeț și terminând cu un Mercedes.

IMG_0018

Dar în același timp are un principiu: „Omul toată viața învață și învățat nu-i. Îți pare că ai peste 30 de ani la volan și știi totul, dar lucrurile se schimbă, regulile, standardele, cererile pasagerilor. E important să înțelegi că uneori greșești, îndrepți, înveți și mergi mai departe. Altfel nicicum”.

E greu să lucrezi în taxi și respectul pentru profesie nu mai este același. De când e lumea și pământul, oameni sunt diferiți, mai buni, mai răi, mai deștepți, mai înțepați. Dar mereu trebuie să faci un compromis și să ajungi la destinație fără ceartă, iar clienții să fie mulțumiți.

De doi ani de când lucrează, nu a avut pasageri problematici. Se miră când citește istorii în care oamenii au avut peripeții, au plătit în plus 100 de lei, au fost înjurați și taximetriștii s-au purtat urât. Dar admite că asta se întâmplă, pentru că unii taximetriști nu au cei șapte ani de acasă. „Șoferii care iau bani deasupra, în primul rând, își strică reputația și din cauza lor și restul taximetriștilor care sunt cinstiți suferă. Noi suntem fața companiei, e tare trist când din cauza unora pătimesc toți.”

Atunci când domnul Gheorghe face slalom printre gropi, soția sa glumește că o să scrie „jalobă” la companie pentru că el conduce ca un taximetrist începător. ☺

Lui Badea Jora nu îi plac ambuteiajele, nu îi place să întârzie, pe fiecare pasager îl sună din timp, îl preîntâmpină că o să întârzie pentru că se circulă greu. Unii înțeleg, alții nu prea. „Noi luăm comanda, dar nu știm niciodată ce OM este dincolo de telefon. Sunt situații când pasagerul e la 100 de metri, dar nu vrea să meargă pe jos. Printre blocuri e greu de circulat. Uneori trebuie să faci un cerc mare ca să ajungi la scară, iar pasagerii des reproșează că nu am dat mașina la „podiezd”.

Din interes sportiv și moral, l-am întrebat pe domnul Gheorghe dacă este greu să fii cinstit în taxi și mi-a răspuns zâmbind. „Eu lucrez cinstit. Nu e greu să fii cinstit în ziua de azi, sunt atâtea reguli, doar trebuie să le respecți. Noi, taximetriștii, nu cerșim în drum, noi lucrăm, suntem fața companiei!”.

Domnul Gheorghe Dicusar își dorește un singur lucru: oamenii să fie mai înțelegători, răbdători și demni de respect, indiferent de circumstanțe.

Prima aplicație de comandă taxi din Republica Moldova – iTaxi –  a lansat campania de sensibilizare a publicului, cu genericul „Oameni demni de respect”, prin care își propune să readucă bunul simț în trafic, în mașină și pe drumuri.