1,138 milioane de lei pentru mai mult de 100 de ore de ședințe – atât i-a costat pe chișinăuieni activitatea aleșilor municipali în 2017, relevă raportul „Consiliul Municipal Chișinău în cifre și litere”. Raportul reprezintă o analiză a activității Consiliului Municipal Chișinău și a aleșilor locali și include date privind participarea consilierilor la ședințe, modalitatea de pregătire și desfășurare a acestora, numărul de subiecte examinate, proiecte de decizii adoptate și alte informații relevante despre activitatea consilierilor municipali.

Pe parcursul anului 2017 consilierii au avut 43 de tentative de a se întruni în ședințe, dintre care 30 au fost reușite. Prezența medie la cele 30 de zile de ședință a fost de 80,85%. În total consilierii au stat în ședință peste 100 de ore, încasând pentru aceasta suma de 1,138 milioane de lei.

În cadrul ședințelor, consilierii au reușit să examineze peste 900 subiecte, majoritatea din acestea fiind cu caracter funciar sau de locațiune a încăperilor. Aleșii municipali au aprobat peste 700 de decizii. În jur de 100 de proiecte au fost respinse, iar peste 80 de proiecte consilierii au decis să le transmită la reexaminare, scrie Primăria Mea.

Nu toate deciziile adoptate de consilieri însă au trecut de controlul de legalitate efectuat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Potrivit informațiilor prezentate de reprezentanții instituției, din cele 666 decizii parvenite spre control, 134 au fost calificate drept ilegale. Astfel, OT Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat abrogarea totală a 108 decizii și abrogarea parțială a altor 26. Consiliul Municipal Chișinău însă a respins 126 de notificări ale Cancelariei. Ca urmare, reprezentanții Cancelariei au înaintat 126 de acțiuni în judecată privind deciziile adoptate de CMC cu încălcări ale cadrului legal.

Monitorizarea ședințelor Consiliului Municipal Chișinău, deși nu este o activitate nici plăcută, nici ușoară, permite cunoașterea și înțelegerea proceselor decizionale în cadrul organului deliberativ al administrației publice locale. Uneori, desfășurarea acestora nu este întocmai în conformitate nici cu cele prevăzute de legislația care reglementează acest domeniu, nici cu regulamentele interne de funcționare, dar nici cu normele etice de care ar trebui să se ghideze fiecare persoană implicată în aceste procese. În baza monitorizărilor ședințelor și activității consilierilor, PRIMĂRIAMEA a identificat mai multe practici care contravin principiilor de transparență și bună guvernare:

#1. Nu există informații oficiale publice suficiente și ușor accesibile despre consilierii municipali;

#2. Mecanismul actual de prezentare a informațiilor privind inițiativele din Consiliul municipal nu încurajează participarea cetățenilor la procesele decizionale;

#3. Pregătirea materialelor pentru ședințe este deficitară;

#4. Procedura de vot este anevoioasă, iar numărarea voturilor – imprecisă;

#5. Consilierii au restanțe la capitolul disciplină.

Mai mult, consilierii municipali sunt reticenți în a furniza informații privind activitatea lor. O singură fracțiune își prezintă public raportul anual de activitate. PRIMĂRIAMEA a solicitat în repetate rânduri de la consilieri informații despre activitatea lor. Din cei 51 de aleși municipali, un singur consilier a fost dispus să prezinte informații privind activitatea sa în 2017.

Doar prin transparență și încredere se poate construi un dialog între cetățeni și aleșii locali. În acest scop, PRIMĂRIAMEA a formulat o serie de recomandări:

#1. Plasarea pe site-ul oficial al primăriei a pozelor, datelor de contact, orele de audiență, rapoartele anuale de activitate, declarațiile de avere și interese personale, proiectele de decizii inițiate, prezența la ședințe, consultările publice organizate și alte informații relevante despre fiecare dintre consilieri;

#2. Revizuirea mecanismului actual de evidență și plasare pe site a proiectelor de decizii și deciziilor CMC;

#3. Responsabilizarea persoanelor care elaborează proiectele de decizii;

#4. Implementarea sistemului de vot electronic, prin care cetățenii să cunoască cum votează aleșii lor;

#5. Utilizarea cât mai eficientă a timpului alocat ședințelor.

Odată ce locuitorii capitalei vor urmări activitatea celor pe care i-au ales și se vor implica în procesele decizionale, eficiența acestora se va îmbunătăți. Noi vrem ca aleșii noștri să fie demni de încredere și, din acest motiv, stăm cu ochii pe ei.

Accesați acest link pentru a citi întregul raport.