În cea de-a noua serie din #Redescoperă Moldova v-am pregătit trei destinații inedite și pitorești, cu o bogată istorie și frumusețe nemaipomenită. Veți avea ocazia să vizitați cel mai mare parc din Moldova, dar și din Europa de Est, Casa-muzeu al lui Alexandru Donici, dar și vestita Cetate Tighina (Bender). Călătorie plăcută și drum bun!

#1. Casa-muzeu Alexandru Donici

Casa-muzeu „Alexandru (Alecu) Donici” este un muzeu de rang național din satul Donici. Acesta este casa în care s-a născut poetul fabulist basarabean/moldovean Alecu Donici. A fost declarat muzeu în 1977. Înaintea înființării, casa familiei Donici a fost școală în perioada sovietică. Localitatea Donici se află într-o zonă protejată a Parcului Național Orhei , (care cuprinde 14 000 h ), înconjurată de dealurile împădurite Așezarea este mărginită cu livezi și vii, dar și de trei lacuri, care îi conferă o priveliște cu totul specială.

1

Casa-muzeu are 4 camere. Două dintre ele, Casa Mare și cabinetul de lucru al fabulistului. Acesta este amenajat cu obiecte caracteristice pentru secolul al XIX-lea, covoare moldovenești, dar și cu mobilier în stil egiptean (atunci la modă) și parchet.

Altele două sunt săli de expoziție, de asemenea prezintă viața și activitatea marelui fabulist. Muzeul conține și o colecție bogată de articole de uz casnic, printre care doar un singur obiect personal al poetului, care s-a păstrat până în prezent, o armă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este adunată o colecție impresionantă de publicații ale acelor vremuri, precum și documente și imagini care, într-un fel sau altul, au legătură cu viața fabulistului.

Pentru mai multe informații intrați pe pagina de Facebook a Muzeului.

#2. Parcul și Conacul din Țaul, Dondușeni

DSC_1730

Satul Țaul e amplasat în zona de sud a raionului Dondușeni, la o distanță de 6 km de centrul raional. Aproximativ la 200 km de la Chișinău. Mândria satului este parcul din localitate – „Parcul Țaul”. Acesta este cel mai mare parc din Republica Moldova și unul din cele mai mari din Europa de Sud-Est. Pe o suprafață de 46,2 hectare cresc peste 150 de specii și forme de arbori și arbuști, reprezentanți ai diverselor zone climaterice ale globului.

2

Parcul reprezintă una dintre cele mai reuşite lucrări ale arhitectului-peisagist, apreciat de societatea înaltă de atunci. Colecţia dendrologica include circa 150 de specii de arbori, arbuşti şi liane, dintre care peste 100 de forme sunt exotice.

Dinspre nord, parcul este înconjurat cu un zid de cărămidă. Aici se află așa zisul parc de sus, cu conacul și clădirile adiacente. De pe ambele părți ale clădirii și în spatele ei cresc numeroase exemplare de conifere și foioase. La dreapta, pe o suprafață de 7 hectare, e concentrat sectorul principal al parcului de sus – Parcul de amatori. Aici cresc salcâmi plângători, arțari în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul decorativ.

Conacul Pommer a fost construit la începutul secolului al XX-lea pe terenurile din partea de sud a satului, cumpărate de bancherul Andrei Pommer (1851-1912) de la micii proprietari. Între anii 1901-1912 au fost finalizate toate acareturile și a fost sădit sădit cel mai mare parc din Basarabia. Nu a fost însă finisată construcția clădirii principale, numită şi palatul.

Până la 1945 nu s-a intervenit în interiorul conacului. La începutul anilor 1960 au fost construite spatii de locuit și de studii pentru Colegiul agricol. În perioada sovietică – complexul conacului a suferit mai multe intervenții, inclusiv edificiul conacului, iar acareturile inițiale și alte elemente arhitecturale din parc au fost demolate. Totuși, complexul de la Ţaul este cel mai bine păstrat dintre conacele de la începutul secolului al XX-lea.

#3. Cetatea Tighina

Cetatea Tighina (redenumită de turci în Bender) este o cetate moldovenească din secolul XV, din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care a construit-o din pământ și lemn – o palancă, pentru a apăra trecătoarea de tătari.

3

Cetatea Tighina, așezată pe malul Nistrului a fost una dintre cele mai puternice cetăți ale Moldovei. Amplasată la un vad al Nistrului, avea o așezare geografică avantajoasă, fiind ferită de inundații. În secolele IX-XI populația băștinașă a ridicat lângă vad o fortăreață, a cărei urme au fost găsite în preajma satului Calfa. Denumirea Tighina se datorează cumanilor, care în secolele XII-XIII ajungeau cu turmele în preajma trecătoarei.

În vara anului 1538 sultanul Soliman Magnificul intră în Moldova. Țara este atacată din nord de poloni, iar din sud-est de tătari. Domnitorul Petru Rareș, trădat de boieri s-a refugiat în Transilvania, iar sultanul intră în Suceava și pune stăpânire pe tezaurul țării. În Țara Moldovei se instaurează regimul suzeranității otomane și totodată o parte a teritoriului Moldovei este ruptă din trupul țării și transformată în raia (provincie a Imperiului otoman). Tighina devine raia și este rebotezată în „Bender” – în turcă „trecătoare întărită”.

În 1703 otomanii au început reconstrucția cetății. Lucrările au continuat și în anii 1705-1707, când domnitorul Moldovei Antioh Cantemir a fost somat de turci să trimită oameni să lucreze la cetate. Moldovenii au refăcut și lărgit cetatea, fiind folosit lemn adus de la Lăpușna și Orhei și piatră de la Cosăuți. In jurul castelului vechi al Benderului s-a săpat un șanț adânc, care a fost pardosit cu piatră, în spatele căruia se putea adăposti un număr mare de oșteni.

După înfrângerea de la Poltava (1709) la Bender s-a refugiat pentru câțiva ani regele Suediei Carol al XII-lea.

Cetatea Bender a avut mult de suferit în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774. În noiembrie 1789 cneazul Gr. Potiomkin a cucerit cetatea Bender, fapt pentru care țarina Ecaterina a II-a l-a decorat cu o cunună de lauri confecționată din aur.

Cetatea a avut de suferit în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812. În 1818 cetatea Bender a fost vizitată de împăratul Rusiei Alexandru I, iar în 1828 de către Nikolai I. În prima jumătate a secolului al XIX-lea Bender intră în categoria cetăților de clasa I din Imperiul Rus. Totuși careva lucrări de reparație aici nu se întreprind. A fost doar construită biserica cu hramul Alexandru Nevski (1833).

#„Acolo unde înotau delfinii, acum pasc vacile”. Locuri turistice puțin cunoscute în Moldova, pe care neapărat trebuie să le vizitați

#Conacul Manuc Bey, Hederlez, Arcul Geodezic Struve. #diez vă recomandă să redescoperiți Moldova istorică 

#„Elveția basarabeană și renumitele conace de mare importanță din Moldova”. Redescoperim meleagurile natale 

#Să redescoperim Moldova. #diez vă încurajează să vizitați trei muzee tradiționale moldovenești, care vă vor aduce aminte de bunica

#„Turnul vântului”, „Muzeul Fermierului” și „Pivnițele Brănești”. Încă trei locuri neobișnuite care merită explorate

# Explorează Moldova cu #diez. Trei destinații unde să mergi neapărat, odată ce faci rost de timp liber

#Redescoperă Moldova cu #diez. Top 3 muzee din Chișinău la care să mergi când ești obosit/ă de rutină

#Călătorii de weekend: Conacul lui Zamfirache Ralli, Stejarul lui Gagarin și două sate pitorești din raionul Edineț