În 2017, femeile au constituit mai mult de jumătate din toți migranții internaționali în 100 de țări sau zone așa ca Letonia, Muntenegru, Nepal și Republica Moldova. Aceste țări au cele mai mari cote, se arată într-un raport al Națiunilor Unite.

În rândul ţărilor europene Moldova este țara cu cel mai înalt nivel de migrare a populației peste hotare, în special în scop de muncă, iar condițiile socio-economice, instabilitatea politică din Republica Moldova, nu creează premise pentru diminuarea acestui fenomen, se spune într-un raport  BNS din 2015 privind profilul femeilor migrante. 

Aceeași sursă notează că peste 2/3 dintre femeile, care pleacă peste hotare în scop de muncă, au vârsta de 15-44 ani. Contingentul de femei migrante care pleacă din localitățile rurale este mai tânăr, femeile până la 35 ani constituie 46,9% față de 33,2% femei de aceeași vârstă din mediul urban, până la 44 ani  – 70,5% din mediul rural, 57,4% – din urban. De aici și îmbătrânirea mai rapidă a satelor Moldovei, unde coeficientul de îmbătrânire printre femeile rurale a depășit cifra de 19% , iar prevalenţa emigrării rurale faţă de cea urbană amplifică tendințele de depopulare a mediului rural, notează ZdG.md

Migrația este orientată atât spre țările CSI, cât și spre UE, cele mai preferate țări fiind Rusia și Italia, care găzduiesc cumulativ 79% din totalul femeilor migrante (48% Rusia și 31% Italia).

Același raport mai arată că femeile migrante au un nivel de studii mai înalt în raport cu bărbații și totodată, că femeile care muncesc peste hotare sunt deosebit de vulnerabile în ceea ce ține protecția socială și asistența medicală în țara gazdă. De asemenea, femeile migrante se confruntă cu o serie de provocări privind accesul la protecție socială și sănătate la reîntoarcerea acasă.