Echipa #diez continuă să exploreze destinațiile turistice ale Moldovei. În această ediție vă vom povesti despre încă trei locuri frumoase, dar și importante din punct de vedere istoric, cultural și științific.

# Rezervația Științifică „Codru”

Codrii sunt un fenomen natural unic. Aceste păduri au uprins în sine flora a trei regiuni geobotanice. Codrii cuprind aproximativ o treime din teritoriul Moldovei, însă cea mai atractivă parte a acestora este partea centrală. După frumusețe, Codrii nu cedează regiunilor muntoase ale Crimei și Caucazului.

Savantul rus V.V. Docuceaev a numit Codrii moldovenești „Elveția basarabeană”.

Rezervaţia ,,Codrii” se află  între satele Lozova, Micleuşeni, Bursuc şi Drăguşeni, la aproximativ 50 km distanţă de orașul Chişinău. Aici sunt puse sub protecție circa 1000 specii de plante, 43 specii de mamifere, 145 specii de păsări, 7 specii de reptile, 10 specii de amfibieni și peste 10 mii specii de insecte. Principalele specii de arbori în pădure sunt stejarul pedunculat, gorunul și fagul. În cadrul rezervației funcționează un bogat „Muzeu al naturii”.

j

Vizitatorii acestui Muzeu Natural vor putea vedea și admira mai mulţi copacii giganţi, cu vîrstă de peste 250 de ani, printre care și legendarul Stejar al lui Ştefan cel Mare. Fauna acestei rezervații este la fel foarte bogată în specii rare de animale și păsări.

#Chiţcanul de apă

#Pisica sălbatică europeană

#Ciocănitoarea siriană

1.bp.blogspot.com

Extrem de bogată este fauna păianjenilor. Ei s-au răpândit pretutindeni: de la învelişul solului până în vârfurile fagilor giganţi. Mergând prin pădure, puteți întâlni peste tot rețelele de captare ale vânătorilor-artropode.

Mulţi fluturi sunt adevărate podoabe ale pădurilor rezervaţiei. Cum să ne imaginăm pădurea de primăvară fără fluturele cu sidef și urzicar (fluturele-roş)?

La începutul lunii aprilie, cînd pădurea nu este încă acoperită de frunzișul luxuriant al copacilor, aceată specie poate fi des întâlnită de către turiști.  Iar în nopţile senine de mai începe să zboare cel mai mare fluture din pădurile Codrilor ‒ fluturele de noapte ochi de păun.

Pentru informații suplimentare sunați la numărul  de telefon: (0-237)47-386, fax: (0-237)47-206 sau e-mail: [email protected] La fel, vizitați site-ul Rezervației.

Programul vizitelor: Luni – vineri  900 – 1500.

Taxa de intrare: Pentru preșcolari – 5 lei; elevi, studenți – 10 lei; maturi – 20 lei 

Taxa pentru ghidaj 100 lei (pentru fiecare grup)

#Conacul lui Constantin Stamati

Conacul lui Constantin Stamati este un monument de arhitectură de importanță națională din satul Ocnița, raionul Ocnița  construit mijlocul secolului al XIX-lea. Casa memorială „Constantin Stamati” este un obiectiv turistic de mândrie națională, un monument istoric și arhitectural de mare importanță. Această bijuterie istorică este bine îngrijită de localnici. Complexul include: conacul-muzeu, bustul și un tei vechi. Muzeul conține 350 de articole, inclusiv: mobilier, cărți, fotografii, ziare și reviste ale epocii respective.  În interiorul edificiului sunt amenajate salonul, cabinetul și camera copiilor.

edit.ocn.md

edit.ocn.md

edit.ocn.md

edit.ocn.md

edit.ocn.md

edit.ocn.md

Constantin Stamati a fost un scriitor român din Basarabia. Unul din membrii fondatori ai Societății Academice Române.

Programul vizitelor: marţi-sâmbătă,  10.00-18.00.

Pentru informații suplimentare sunați la numărul de telefon (+373-271)-51046

#Conacul Serghei Lazo, satul Piatra, r-nul Orhei

timpul.md

Conacul familiei Lazo este încă un monument de arhitectură de mare importanță națională, amplasat în satul Piatra, raionul Orhei. A fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Conacul are un stil arhitectural apropiat de cel al caselor țărănești, cu amplasarea odăilor în jurul holului central. Ultimii boieri proprietari au fost Gheorghe și Elena Lazo, părinții „eroului legendar” al Războiului Civil din Rusia, Serghei Lazo.

Veți cunoaște foarte multe informații interesante despre activitatea politică a lui Serghei Lazo. În casa-muzeu s-a păstrat mirosul de altădată, mobila de care s-a atins legendarul erou basarabean.

Cu toate că era un susținător al ideologiei comunistă, Lazo nu a fost condamnat de societatea moldovenească contemporană  în perioada de renaştere naţională de la începutul anilor ’80 – ’90.

Atunci ideologia comunistă a încetat a mai fi una oficială, renunţându-se în mare parte, la simbolurile epocii sovietice de tristă faimă. Acest lucru s-a întâmplat, fiindcă în rândul istoricilor, a cercetătorilor din Republica Moldova, dar şi din Federaţia Rusă, a existat şi mai există părerea că Serghei Lazo nu a fost un adept convins al bolşevismului, chiar dacă în anumite situaţii de conjunctură a luptat alături cu aceştia împotriva dominaţiei japoneze în Extremul Orient. Aceşti istorici susţin că ideologii sovietici „l-au confiscat” pe Serghei Lazo, deşi acesta nu le aparţinea întru totul. Astăzi este greu de spus cine a fost cu adevărat Serghei Lazo, nobilul român basarabean din satul Piatra, fostul judeţ Orhei, antrenat în vâltoarea Războiului Civil din Rusia, unde şi-a găsit şi tragicul sfârşit, fiind ars de viu în cuptorul unui tren cu aburi. Oricum, această personalitate istorică merită tot respectul.

În continuare, puteți citi încă două articole despre destinațiile turistice din Moldova.

#„Acolo unde înotau delfinii, acum pasc vacile”. Locuri turistice puțin cunoscute în Moldova, pe care neapărat trebuie să le vizitați

#Conacul Manuc Bey, Hederlez, Arcul Geodezic Struve. #diez vă recomandă să redescoperiți Moldova istorică