Autoritățile statului eșuează în reabilitarea copiilor care au suferit de exploatare și abuz sexual, măsurile de intervenție pentru agresorii sexuali lipsesc cu desăvârșire, prevenirea este fragmentară, iar protecţia copiilor faţă de riscurile abuzului și exploatării sexuale online este încă o mare provocare. Aceste, dar și alte constatări, inclusiv recomandările de rigoare, se regăsesc într-un raport tematic, realizat de experții Centrului Internațional „La Strada”, făcut public, astăzi, 21 noiembrie.
În contextul Zilei Europene pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale, Centrul Internațional ,,La Strada” a lansat un studiu care cercetează în ce măsură, la cinci ani de la ratificare, Republica Moldova a implementat măsurile stabilite de Convenția de la Lanzarote, conform angajamentelor asumate.
„Analiza pe care am realizat-o scoate în evidență un șir de neajunsuri și lipsuri de ordin strategic, care denotă că autoritățile nu au demonstrat voința necesară pentru a stopa violenţa sexuala faţă de copii. De asemenea, am constatat lipsa unor date unificate, calitative privind incidentele de abuz sexual şi exploatare sexuală. Astfel, deducem că autoritățile nu și-au propus până la acest moment să identifice la modul serios factorii de risc sau noile tendințe ale fenomenului” a menționat Ana Revenco, președinta „La Strada”.
În particular, Convenția Lanzarote obligă Guvernul Republicii Moldova să ia măsuri pentru a asigura educația copiilor despre riscurile exploatării sexuale și abuzului sexual. Pentru aceasta, copiii trebuie să beneficieze întâi de toate de o educație sexuală corespunzătoare vârstei.
Restanţe serioase se înregistrează şi la capitolul protecţia victimelor. Astfel, programe de reabilitare şi reintegrare complexe şi de lungă durată a copiilor victime care au suferit de exploatare şi abuz sexual, cum ar fi trafic de copii în scop sexual, implicare în prostituţie şi pornografie sau producerea materialelor cu abuz sexual nu există în ţară.
„Servicii de intervenție în situații de criză, pe timp de noapte, în weekend, dar și servicii mobile şi multidisciplinare lipsesc, nefiind posibilă intervenția eficientă pentru ca drepturile copilului să fie protejate”, mai susţine Elena Botezatu.
Cercetarea constată unele deficiențe ale cadrului legal privind abuzurile sexuale online. „La fel de grave sunt lacunele legislative care permit abuzatorilor să evite răspunderea penală în cazuri de abuz al copiilor. Pentru că este vorba inclusiv despre infracțiuni grave, insistăm ca autoritățile să revizuiască acest aspect”, a menționat Natalia Bayram, avocată în cadrul organizației.
La capitolul măsuri pentru abuzatori sexuali, s-a constatat că statul nu a elaborat programe de asistență şi intervenție pe durata ispășirii pedepsei, dar și programe de resocializare și monitorizare a celor care și-au ispășit pedeapsa, astfel fiind condiționată recidiva.
În școală, dar și prin intermediul campaniilor de informare, mai spun experții, trebuie să fie asigurată o minimă educație sexuală a copiilor și adolescenților, astfel ca aceștia să își cultive o reziliență la exploatare și abuz. Utilizarea în siguranţă a tehnologiilor informaţionale trebuie să se regăsească expres în programul şcolar. Mai mult, așa cum prevede și Convenția Lanzarote, copiii trebuie consultați la eliberarea politicilor publice ce îi vizează.
Sumarul executiv şi raportul integral poate fi accesat pe www.lastrada.md.
