Echipa #diez v-a obișnuit cu nenumăratele articole în care vă sugerăm oportunități de studii peste hotare sau oricare alte tipuri de experiențe internaționale. De multe ori v-am prezentat și poveștile tinerilor din Moldova care au spus „da” provocărilor de acest gen și au câștigat în schimb cunoștințe, prieteni și amintiri pentru o viață întreagă. De data aceasta, am decis să mergem într-un pas cu mai mulți tineri care și-au început în acest an studiile în diverse țări europene. În cadrul proiectului „Universitatea #diez”, pe care-l lansăm astăzi, ei vor vorbi despre experiența lor din punctul de vedere al programului academic pe care au ales să-l studieze, de la subiecte, liste de lecturi, până la profesori sau activități extra-curriculare. Scopul nostru este să le oferim tinerilor de acasă o idee clară despre cum o astfel de experiență poate decurge și evolua. Vom începe prin a vă face cunoștință cu studenții participanți. Lista se poate lărgi pe măsură ce proiectul evoluează, așa că, dacă ești și tu gata să-ți împărtășești experiența, contactează-ne.
Bogdan-Dumitru Diaconu învață Administrare Publică și Dezvoltare Regională la Bratislava, Slovacia
Bogdan a absolvit Liceul Teoretic „Orizont” din Chișinău, iar decizia de a-și continua studiile peste hotare a venit din dorința de a beneficia de perspectivele și posibilitățile pe care le poate oferi o universitate europeană.
„Îmi amintesc zilele când eram în căutarea viitoarei mele universități. Am deschis cu entuziasm harta Europei și îmi închipuiam oare cum ar fi viața mea de student în Olanda, Norvegia, Danemarca, Ungaria, Țările Baltice sau România. Mă simțeam responsabil, deoarece eram pe cale să iau decizia care îmi va marca următorii ani sau chiar toată viața. Cu timpul, după ce am studiat informații despre mai multe universități, mi-am adaptat dorințele conform posibilităților. Am decis să mă axez mai mult pe dobândirea unei burse, deoarece îmi doream să încep viața de student independent de ajutorul familiei. Astfel, lista țărilor ce ofereau burse pentru studenții moldoveni a devenit mult mai scurtă.”
Ulterior a participat la un eveniment în cadrul căruia l-a întâlnit pe ambasadorul Slovaciei în Moldova, Robert Kirnag. Acolo a aflat detalii despre oportunitățile de studii în această țară, deși începuse deja procesul de înscriere pentru obținerea unei burse. De ziua sa, a primit vestea cea mare, și anume faptul că a fost acceptat ca bursier în Slovacia, urmând să-și înceapă studiile de licență la Universitatea „Comenius”, Facultatea Administrare Publică și Dezvoltare Regională.
„Când am ieșit din autocarul Chișinău-Praga, având cu mine două genți mari și două rucsacuri pe spate, pe lângă oboseală, am înțeles că am ajuns într-un oraș tare drăguț. Bratislava e mai mică ca orașul Chișinău, dar e mult mai curată și îngrijită. E tare neobișnuită amplasarea orașului, se află practic la graniță cu Austria și este despărțit de Dunăre. Nu mi-a luat prea mult timp să mă acomodez. Sunt cazat la căminul „Družba”, care este unul dintre cele mai mari cămine din Bratislava. Condițiile sunt bune, dispunem de tot de ce avem nevoie, lucru pentru care sunt foarte recunoscător administrației Universității.”
Bogdan își face studiile în limba slovacă, iar primul an este pentru studierea limbii și pentru cursuri pregătitoare pentru specialitatea sa. Are patru materii de bază pentru început: matematica, logica, slovaca și engleza, iar pe zi poate să aibă de la trei la patru cursuri.
„În linii generale, pe cât de diferite sunt Republica Moldova și Slovacia, pe atât sunt de asemănătoare. Slovacia la fel este o țară post-socialistă, sunt multe probleme asemănătoare cu ale noastre, însă aici sunt alte metode de a le rezolva, mult mai eficiente și vizibile.”
În primele două luni a reușit deja să participe la câteva evenimente de aici. Unul din ele a fost „Story Nights”, în cadrul căruia oamenii vin să-și spună istoriile de viață. A ieșit și el pe scenă și a vorbit despre viața lui în Republica Moldova, despre potențialul pe care îl are generația noastră și cum își dorește să facă schimbări.
„Mereu am crezut într-un viitor optimist pentru țara noastră, însă am conștientizat că dacă într-adevăr îți dorești să schimbi țara spre bine, e necesar să începi de la educație. Nu e secret că sistemul nostru educațional nu este perfect, de aceea am ales să acumulez experiență într-un mediu extern, unde voi fi supus multor provocări, dar care în final mă vor face o persoană capabilă să își transforme aspirațiile în realitate.”
Sorina Solonaru a ales Stockholm School of Economics în Riga, Letonia
Sorina este unul dintre cei șapte moldoveni care au obținut anul acesta bursa guvernului suedez pentru a-și urma studiile la Stockholm School of Economics la Riga, Letonia. Bursa îi acoperă taxa pentru studii, cazarea în cămin și o parte din cheltuieli.
„Universitatea e situată în districtul „Art Nouveau”, de aceea e exact punctul perfect din care să începi „descoperirea” orașului. Riga are o arhitectură superbă și o atmosferă tare calmă, perfectă pentru plimbări în timpul liber. Referitor la timp – organizarea eficientă a acestuia e necesară dacă vrei să reușești la SSE Riga. Orele de studii variază între 20 și 30 pe săptămână, iar actualmente avem trei cursuri concomitent. Adaptarea la un nou program, un nou ritm și noi standarde are loc destul de rapid, iar asta face experiența SSER una mobilizatoare și interesantă în același timp”, spune Sorina.
Conform rating-ului creat de Financial Times în 2015, SSE Riga ocupă primul loc în regiunea Baltică printre universitățile de business. Programul cuprinde trei ani de instruire, cu posibilitatea de specializare în ultimul an, în două din următoarele domenii: antreprenoriat, marketing, finanțe și economie. Studenții din anul 1 și 2 trebuie să completeze câte un stagiu de practică de 4-5 și, respectiv, 6-8 săptămâni.
Mihaela Șerpi studiază Nutriție Globală și Sănătate la Copenhaga, Danemarca
Făcând voluntariat acasă, Mihaela spune că mereu și-a dorit să lucreze în organizații internaționale și să contribuie la elaborarea unor politici eficiente, care să rezolve problemele cu care se confruntă oamenii, mai ales cei din țările în curs de dezvoltare. Astfel, Mihaela a ajuns să studieze la Facultatea de Sănătate și Tehnologie, specialitatea Nutriție Globală și Sănătate în cadrul Metropolitan University College.
„În aceasă universitate sunt doar specialități tangențiale cu sănătatea, iar programul pe care eu îl studiez este unicul predat în limba engleză de profesori danezi. Este un program de trei ani și jumătate, în care studenții învață nutriție, securitate alimentară, problemele nutriționiste cu care se confruntă oamenii în întreaga lume și politici alimentare. În fiecare an sunt admiși doar 59 de studenți din toate colțurile lumii, pentru că este un program care se focalizează pe atragerea studenților internaționali și mai puțin danezi. Anul acesta, învățăm bazele acestei specialități, ceea ce înseamnă cultura alimentației și comunicarea interculturală, anatomie, perspectivele nutriției, macronutrienți etc. În primul semestru, avem șase discipline și două examene.
Primul este un examen de grup, în care noi alegem un caz, îl analizăm și propunem recomandări. Noi am ales problema imigranților indieni în Olanda și cum aceștia trebuie să se adapteze la cultura alimentară olandeză, dar în același timp să își păstreze identitatea și propriile deprinderi culinare. Al doilea examen este individual și încorporează patru discipline. Este bazat mai mult pe anatomie și nutriție. Numărul de ore variază de la o săptămână la alta. Uneori pot avea 18 ore săptămânal, alteori peste 25 de ore.”
Mihaela a ajuns să învețe în Danemarca, după ce a început activ să se intereseze de oportunitățile de a studia peste hotare. Astfel, s-a înscris prin intermediul programului EXCEL, care i-a oferit informații despre oportunitățile de a studia în Danemarca și întreg procesul de admitere. „Am ales anume Danemarca pentru că sistemul educațional se bazează pe practică, profesorii sunt prietenoși și deschiși și din dorința de a trăi într-un mediu mai pestriț și divers. De asemenea, studiile sunt gratuite și dacă îți găsești un job part-time, primești bursa și evident, oportunitatea de a fi independent financiar de familia ta.”
În aceste două luni, Mihaela povestește că a ieșit din zona de confort și a trăit diverse experiențe. Cel mai dificil a fost să găsească cazare, pentru că acolo studenții singuri caută cămine pe diverse platforme, caută apartamente sau camere pe grupuri de Facebook. „Mie mi-a luat mai mult de o lună să găsesc un loc de trai stabil, care să îmi permită să îmi fac un document danez, fără de care nu aș putea fi asigurată medical și lucra oficial. Unii studenți pot schimba mai multe apartamente în câteva luni. Acum trăiesc într-un apartament, cu patru fete din Moldova și România, astfel încât reușim să creăm atmosfera de „acasă”. La fel de interesant a fost să înțeleg ce trenuri/ autobuze trebuie să iau pentru a ajunge în diferite colțuri ale acestui oraș mare sau cum să cumper bilete/ abonamente. Inițial nu trăiam în Copenhaga, de aceea am reușit să ajung și în Malmö, Suedia, încurcând trenurile.”
Danemarca, fiind situată în inima Scandinaviei, este o țară capricioasă din punctul de vedere al climei, care nu este deloc prietenoasă, povestește Mihaela. „Însă culoarea în zilele posomorâte este asigurată de casele foarte colorate și lumina caldă din casele danezilor. Dacă îi întrebi pe danezi ce le place cel mai mult, ei cu siguranță vor răspunde „hygge”. Hygge este un concept de viață extrem de complex, care presupune comoditate, căldură, timp petrecut cu oamenii dragi, seri de weekend cu mâncare delicioasă și foarte multe lumânări aprinse. Weekendurile la danezi sunt destinate doar pentru odihnă, familie, prieteni, cumpărături, călătorii și cluburi de noapte. De asemenea, danezii, de la mic la mare, folosesc bicicleta ca un mod de transport primordial. De aceea, dacă vii în Danemarca, mai ales în Copenhaga, vei vedea biciclete oriunde. Pe Facebook poți găsi mai multe grupuri în care oamenii vând biciclete second-hand, la un preț accesibil. Însă trebuie să fii foarte atent, pentru că bicicletele sunt furate, astfel încât într-un an îți poți cumpăra mai multe biciclete sau bicicleta ta poate avea mai mulți stăpâni.
Un alt lucru care m-a impresionat în mod special este relația tată-copil. În aceste două luni, am observat copii care petrec foarte mult timp cu tații lor, iar aceste momente sunt foarte dulci și speciale. Danezii obișnuiesc să cheltuie banii pe călătorii, distracție și experiențe. Ei obișnuiesc să încerce orice își doresc, de aceea tinerii de aici nu obișnuiesc să meargă la facultate la 19 ani, ci la 21-25-30 de ani, după ce au călătorit, au făcut voluntariat, perioadă în care ei se descoperă și află ce își doresc cu adevărat să facă în viitor.”
Gabriela-Nicoleta Petrov învață International Business Administration la Viena, Austria
Viena are o istorie seculară și este cunoscută pentru universitățile sale. Asta a motivat-o și pe Gabriela să aleagă această destinație ca fiind locul unde își continue studiile de licență.
„Am îndrăgit orașul cu mulți ani în urmă și am decis că vreau să îmi petrec anii de studenție în centrul Europei și să acumulez cunoștințe într-un domeniu în care aș vrea să mă dezvolt în continuare anume aici. Diversitatea culturală a Vienei este reprezentată de oamenii care vin din diferite colțuri ale lumii și vorbesc sute de limbi. Dacă ar fi să spun ceva despre studii, universitatea mea îmi oferă posibilitatea să îmi termin studiile în șase semestre dintre care unul este practica. Ceva probabil special la programul meu este limba pe care pot să o învăț, iar eu am ales chineza”, spune Gabriela.
Alina Gîrneț urmează un program de masterat în Central European Studies la Miskolc, Ungaria
„Cred că a fost Ljubljana orașul care m-a făcut să înțeleg că dacă ar fi să aleg să-mi schimb mediul de activitate și de trai, atunci aș prefera un orășel micuț, acolo unde turiștii ajung în grupuri mai mici, acolo unde totul este autentic și adevărat. Nu a fost să fie Slovenia țara în care să merg pentru studii de masterat, nici Suedia sau Finlanda, așa cum îmi doream să se întâmple. Am dat o șansă Ungariei însă, care la rându-i mi-a dat o șansă mie. Am ajuns să studiez Central European Studies la Universitatea din Miskolc prin intermediul programului de burse Stipendium Hungaricum, oferit de fundația Tempus. A fost o decizie grea să „mă rup” din zona de confort pentru o perioadă de tocmai doi ani, dar după două luni de experiențe diverse am înțeles că a fost ceea de ce aveam nevoie.
Miskolc este al patrulea oraș ca mărime din Ungaria, după Budapesta, Debrecen și Szeged. Universitatea are o comunitate de aproximativ 200 de studenți internaționali ce provin din țări non UE. Programul de masterat Central European Studies este oferit de Facultatea de Arte a universității și este predat în limba engleză. Suntem 15 studenți internaționali în clasa mea, din diferite țări: Kazahstan, Ucraina, Iordania, Mexic, Ecuador, Serbia și Ungaria. Sunt unica studentă din Moldova în cadrul comunității internaționale și în ciuda faptului că aș fi crezut să întâlnesc mulți unguri vorbitori de română, adevărul este că am cunoscut doar unul, cel care îmi este și mentor, întrucât fiecare student internațional este ghidat în procesele administrative și de acomodare de către un student ungur.
Totul ce se leagă de universitate este concentrat în campus, inclusiv căminele studențești, cluburile, biblioteca, magazinele. Astfel, poți spune că universitatea este în sine un mic orășel, situat la periferia orașului Miskolc. Cu toate acestea, întrucât bursa include un suport financiar separat pentru cazare, mulți studenți aleg să închirieze în grupuri apartamente în oraș, care sunt accesibile. Centrul orașului este la o distanță de 15 minute de campus, parcurse cu autobuzul.
Întrucât universitatea este preponderent inginerească, studenții de la Facultatea de Arte sunt priviți ciudat de către ceilalți. Atunci când le spui colegilor de la Ingineria Petrolieră că în cadrul unei ore ați urmărit un film documentar despre perspectiva slovacă asupra Revoluției de Catifea sau că în timpul altei ore ați avut o ieșire în teren la o cafenea comunitară, ei se uită straniu și nu pot înțelege cum poți avea un program de masterat atât de „distractiv”. Ei bine, în articolele următoare voi încerca să desfășor cât mai detaliat modul în care este organizat acest program pentru ca să înțelegeți de ce diferite specialități trebuie structurate diferit. Încep să descopăr metode interesante de învățare, întrucât nu am privit atâtea filme în doi ani câte am privit în două luni, iar multe dintre ele au fost teme pentru acasă. Am șase subiecte în acest semestru, iar pentru fiecare dintre ele voi primi o singură notă la final. Nu voi avea examene, doar prezentări orale, unele dintre ele individuale, iar altele în grup.
Există un contrast evident în oraș, de la arhitectură, la stil de viață și de organizare. Deși urmele socialismului mai pot încă fi văzute și simțite, experiența Ungariei de aproape 14 ani în UE se face simțită atunci când vorbim despre infrastructură, procese administrative, dar și moduri de a petrece timpul liber. Ungurii nu sunt mai zâmbăreți decât moldovenii, dar poți întâlni oameni în autobuz care te vor ajuta să-ți cari bagajele dintr-o parte în alta sau care vor încerca să-ți explice ceva prin semne, chiar dacă nu știu engleză. Optimismul poate fi ușor simțit, la fel ca și orientarea mentalității oamenilor spre Vest.
Voi reveni mai târziu cu o explicație amănunțită despre esența „Studiilor Central-Europene”.
