Cristina Tunegaru este o profesoară de Limba Română din București, care la 29 de ani a devenit celebră pentru că a avut curajul să semnaleze neregulile din sistemul de învăţământ, aceast vine declarație care va stârni controverse la vârful Ministerului Educației din România.

Profesoara este revoltată de ideea că elevilor de gimnaziu li se recomandă romanul „Baltagul” de Sadoveanu, prezentat ca o monografie a satului românesc. „Dintr-un motiv foarte simplu: romanul prezintă o familie în care agresivitatea bărbatului este acceptată și primită cu resemnare de nevastă. Iar acești soți sunt dintre cei care se iubesc. Leacul pentru încăpățânarea femeii este bătaia lui Lipan”, explică ea, scrie b1.ro.

Photo Credit: libhumanitas.ro

Photo Credit: libhumanitas.ro

Nechifor este în roman un om cu un suflet bun, un soț iubitor. Deși își bate uneori nevasta, el rămâne un om bun în esență, arată Sadoveanu. Violența nu e specifică oamenilor răi, ci oamenilor în general. Aceasta ar fi inerentă relației dintre soți și este semnul diferenței dintre bărbat și femeie: ea ascultă, el conduce.

„Când profesorul cere lectura acestui text, el aprobă tot ceea ce se găsește în acest text. Iar copiii de gimnaziu sunt la vârsta acumulării, când învață din tot ceea ce văd în jur. Ei nu au privirea critică a adultului care înțelege spiritul vremii lui Sadoveanu și înțelege perspectiva autorului și se poate disocia de aceasta. Copiii preiau modele din lecturi, filme, povești și le integrează în propria viziune despre lume. Dacă aș propune lectura acestui text, nu aș face decât să aprob tacit că agresiunea dintre soți este acceptabilă. De aceea, elevii mei nu vor citi sau studia „Baltagul” de Sadoveanu”, spune Cristina Tunegaru.

Același lucru în „Mara” lui Slavici, așa zisul roman de dragoste, în care Persida este agresată constant, chiar și atunci când este însărcinată, de soțul ei, Națl, mai arată profesoara.

Photo Credit: LiveLib

Photo Credit: LiveLib

„Aceasta este tipul de dragoste prezentat unor copii de 14 ani care sunt la vârsta învățării comportamentelor sociale și a rolului lor în raport cu ceilalți. Potrivit canonului literar, romanele „Baltagul” și „Mara” nu ar avea în centru doar tema iubirii, ci și imaginea unor femei puternice. Sunt celebrele femei puternice ale literaturii noastre clasice. Dar felul în care ele se dedică total familiei, chiar acceptând să fie lovite de bărbați în virtutea dăruirii totale prin cununie, creează un model cultural nociv pentru societatea de astăzi. Din literatura română clasică lipsesc modelele feminine pozitive, femeile puternice, independente, care să nu fie validate doar prin căsătorie sau maternitate”, conchide dascălul bucureștean.