Nopți albe în timpul anului de studiu, sute de noțiuni complicate pe care trebuie nu doar să le memorizezi, dar și să le aplici în mod practic – da, am mai auzit asta, medicina nu este un domeniu ușor de profesat - Ion Potinga este un tânăr basarabean care de mic se visa în postura de medic, iar cantitatea enormă de informații pe care trebuia să le asimileze, niciodată nu l-a speriat. După mai multe nopți petrecute în tovărășia cărților și după încă 16 examene, Ion a reușit să-și echivaleze diploma de medic în Austria, țară în care profesează și în prezent.

Moldova – Austria, un vis la distanța unui zbor

Istoria lui Ion începe destul de simplu. A absolvit Universitatea de Medicină din Moldova și avea o dorință – să ajute oamenii. Dezamăgit de sistemul medical autohton, tânărul a emigrat în Austria cu ajutorul fratelui său. Țara străină nu a fost deloc prietenoasă cu el. Ion având cunoștințe minime de germană. Cu toate acestea, a reușit să obțină un post în cadrul clinicii universitare din Viena, în calitate de cercetător științific în laboratorul catedrei de Anestezie și Reanimare. Proiectul în care s-a implicat axat pe creșterea celulelor din diferite țesături, sub diferiți factori stresanți în incubator.

Aspirațiile tânărului avansau pe măsură ce petrecea tot mai mult timp în cercul cercetătorilor științifici. Prin urmare, peste un an de muncă asiduă, acesta a hotărât să facă un pas spre a-și realiza visul care-l avea de mic. Astfel,el s-a înscris în cadrul unei universități de medicină din Viena, pentru a-și echivala diploma obținută în Moldova.38CEDACD-80DE-4649-8D23-AF70089390F7

Pe lângă munca depusă acasă, tânărul urma să susțină încă 14 examene orale, la obiectele clinice principale cum ar fi: chirurgia, medicina internă, farmacologia etc. „Nivelul de evaluare a fost foarte strict și sever deoarece noi, cei care doream să ne nostrificăm diploma, eram considerați deja medici și toate examenle au fost evaluate un pic la alt nivel. Era o discuție la nivel de medic-medic, iar evaluatorii ne solicitau princiipiile de tratament, despre care în Moldova nici nu se studiază. Medicina din Austria diferă mult de cea din Moldova , chiar dacă sistemul de studii din Austria rămâne unul vechi!”

După un an și opt luni, Ion a susținut cu brio toate examenele și a obținut a doua diplomă de absolvire. Încercările nu s-au oprit aici, tânărul medic urmând să susțină și o serie de examene postuniversitare. După mai multe nopți petrecute în tovărășia cărților și după încă 16 examene, Ion a reușit să-și echivaleze diploma de medic în Austria.

Cel mai dureros moment din viața unui medic

Pe lângă lista enormă de examene, Ion nu a încetat să se lupte și cu alte dificultăți înaintate de sistem. „Din cauza unor preferințe etnice și a selectivității este foarte greu să obții un post de muncă în Viena, în unele domenii. A trebuit să aștept aproape un an pentru a obține un post vacant, dar am reușit.” A avut propuneri să lucreze în alte regiuni ale Austriei, dar era glasul interior care îl îndemna să mai aștepte, deoarece știa că munca în clinica universitară l-ar ajuta să-și creeze un nume și să se perfecționeze. Actualmente, tânărul activează în Clinica Univeristară din Linz, la Catedra de Anestezie și  Terapie Intensivă.

„Mereu mi-am dorit o profesie ce implică procesul continuu de studiu îmbinat cu adrenalină și energie, care să cuprindă și chirurgie și medicină internă. Pe lângă acestea mai aveam și dorința de a activa în proiecte științifice, studii și cercetări.” Ion spune că medicina l-a ales, el crede că această vocația i-a fost dată de Dumnezeu și deseori simte cum e ghidat de unele lucruri inexplicabile, dar care îi schimbă viața spre bine. „Medicina pentru mine e totul”, menționează tânărul.630B1356-A880-4205-B5E2-B712E6C59CA7

Când activezi în domeniul medicinei, inevitabil devii martor a unor experiențe tari, încărcate cu doze enorme de adrenalină. „Cazuri de reanimare, resuscitări, aduceri la viață și pierderi, acestea sunt trăiri mult prea profunde de fericire sau de tristețe.” Ion spune că cel mai dureros moment e atunci când știi că pacientul poate fi salvat, dar nu ai dreptul să o faci, din motiv că acesta a semnat un act preventiv care îți interzice.

Primele 24 de ore nedormite în clinica din AustriaIMG_20170812_224011

Banii și aspectele materiale pentru Ion nu au o valoare semnificativă, el a ales să emigreze, deoarece a dorit să devină cât mai bun posibil în ramura sa de activitatea, iar în Moldova, acesta simțea că nu-și poate valorifica potențialul în măsura în care și-o dorea.  Unicele dorințe pe care acesta vrea să și le împlinească sunt cele științifice.

În domeniul dezvoltării, Austria oferă oportunități mari tinerilor specialiști, aceștia de regulă sunt puși la egal cu medicii ce au experiență. „Dacă ai dat dovadă de încredere, urmează primul și cel mai important test din cadrul unei insituții și anume garda de 24 ore, în care rămâi răspunzător de cel puțin 50 de pacienți sau chiar 100.” Tânărul își amintește de primele 24 de ore nedormite, acesta a primit 18 internări, iar spre orele dimineții un pacient, într-o stare gravă, s-a stins din viață.

„Oameni de neînlocuit nu sunt”

Comunitatea medicilor din Austria diferă de experiențele despre care relatează tinerii din Moldova, din moment ce dorești să obții cunnoștințe, echipa te va ajuta și te va susține. Ion nu a s-a ciocnit cu anumite prejudecăți din partea colegilor. „Din start, toți sunt acceptați, ești privit ca un profesionist, și te apreciază după cunoștințele de care dai dovadă, nu după etnie.”

La început, angajații sunt totuși verificați, este analizat minuțios tratamentul indicat pacienților, atitudinea față de aceștia, iar dacă nu corespunzi așteptărilor, ești concediat. „Aici oameni de neînlocuit nu sunt, dacă nu depui suficient efort, se vor găsi mulți pretendenți la locul pe care-l deții, de aceea nimeni nu se oprește să evolueze.”FB_IMG_1504815008173 (1)

Pentru a ajunge să fii medic în alte țări ale Europei ai nevoie de multă răbdare, dedicație, dar și surse financiare. „Nu ești așteptat și nu ești binevenit, dacă vrei să reușeti, trebuie să muncești foarte mult.”

Tânărul recunoaște că prima lună, în urma suprasolicitrii la muncă, pe lâgă un somn profund, nu prea reușea să mai facă ceva. A intrat în ritm în scurt timp, iar acum nu mai simte oboseală și cu drag muncește în folosul societății.

Medicina acasă: „E regretabil să vezi cum medicii luptă între ei și văd pacientul ca pe o sursă economică.”

O temă dureroasă pentru tânărul medic o constituie trecutul acestuia. A trebuit mult timp să persevereze și să îndure lipsuri pentru a ajunge să fie apreciat, dar nu le regretă și menționează că acestea l-au făcut doar mai puternic. „Deseori îmi aduc aminte cu fiori de condițiile existenței mele în trecut, de singurătatea, străinătatea și problemele care zilnic îmi distrugeau sufletul în mii de bucăți. Cândva poate aceste lucruri se vor răsfrânge asupra stării mele de bine, dar viața continuă, și ea e foarte frumoasă.”

L-a ajutat mult în situațiile grele un prieten din India, care i-a găsit o gazdă, iar drept răsplată, Ion avea grijă de un domn aflat în comă. Era migălos în ceea ce ține de cheltuirea banilor și cea mai mare parte o investea în studii, iar munca și dăruirea lui au fost apreciate.9BEFFCC5-AC03-42F8-8C97-6349FA79A5CA

În Republica Moldova lucrurile sunt nițel la alt nivel. „E regretabil că Ministerul Sănătății din Moldova nu purcede la reforme pentru îmbunățirea condițiilor de salarizare a medicilor, deoarece e păcat să faci zece ani de studii, iar salariul la care poți să aspiri, să fie de aproxiamtiv 5.000 lei. Mă doare inima când aud despre atitudinea guvernării în raport cu medicina, e regretabil și strigător la cer să vezi cum medicii luptă între ei și văd pacientul ca pe o sursă economică.”

Tânărul nu privește cu ochi buni faptul că după șase ani, când studenții încep rezidențiatul aceștia nu au un loc în clinicile la care doresc să activeze și sunt adesea intimidații de colegii lor mai în vârstă. Ion conchide că problema nu e doar în politica guvernului ci și a mentalității.

Din moment ce vrem să avem un sistem medical care ar lucra în folosul societății, trebuie să distrugem flagelul corupției, crede tânărul medic, care sugerează și anumite etape ce ar putea îmbunătăți starea lucrurilor din țară. „În primul rând, Ministerul Sănătății ar trebui să conlucreze cu SIS, dar n-ar fi rău ca în interiorul ministerului să fie făcută ordine în ceea ce vizează corupția. În al doilea rând, oricărui medic, care solicită mită îi trebuie retrase toate titlurile și ar trebui trimiși să facă niște ore de etică și științe comportamentale. Totuși, dacă medicii ar primi salarii decente, aceștia n-ar mai solicita mită.”

Viena i-a devenit casă. Tinerilor care au ales să rămână, le dorește curaj

Ion a renunțat la gândul de a se întoarce acasă. Cu toate că a avut de suferit în Austria, aici a reușit să obțină ceea ce-și dorea de mic. „Când sunt nevoit să plec, revin cu cel mai mare drag la Viena, atunci când ajung la aeroportul de aici, mă simt acasă. Ce ține de salariu, cred că e mai mare decât a președintelui din Moldova.”  În scurt timp, medicul planifică să devină cetățean al Austriei și să renunțe la buletinul moldovenesc.        19989616_1757806674259659_7031667751899771670_n 19959449_1757807230926270_5564194260500352907_n

Își petrece partea cea mai mare a timpului la muncă, iar utlima dată a văzut marea acum cinci ani. Ion iubește să studieze, prin urmare, cu drag înlocuiește plaja cu biblioteca. Pe lângă aceasta, medicul mai lucrează drept voluntar la o organizație nonguvernamentală din Austria și răspunde de transportarea copiilor grav bolnavi din Moldova, care au nevoie de tratament chirurgical. „Părinții copiilor nu achită abolut nimic pentru tratament. Sus în ceruri are grijă cineva de noi, iar pe pământ trebuie să ajutăm la rândul nostru pe alții.”

Tinerilor care au ales să rămână acasă, Ion le sugerează să fie tari, deoarece viitorul nu e atât de frumos pe cât li se pare acum. „Luptați,  încercați mereu să aflați lucruri noi și progresați nu pentru salariu, dar pentru pacienții voștri și pentru numele pe care trebuie să-l creați. Fiți medici buni și nu vă lăsați conduși de materialități, pentru că într-un final, nu asta contează cel mai mult.”