Adrian Băluțel este un tânăr activist civic, pasionat de politica externă și diplomație. Primul tânăr din Republica Moldova, deţinător al premiului Tânărul European al Anului 2016. Astfel Adrian încearcă să explice simplu despre ce este Comisia de la Veneția.

Având în vedere că până la avizul comisiei de la Veneția privind modificarea sistemului electoral în Republica Moldova au rămas zile numărate (mai precis una), iar de ceva timp este clar că avizul nu va fi unul pozitiv, politicienii noștri au început să speculeze pe marginea competențelor Comisiei de la Veneția (în continuare, Comisie). Cel mai des, diverși politicieni declară că, Comisia nu îi poate impune nimic Republicii Moldova, că nu există aviz pozitiv sau negativ, ci doar recomandări și multe alte declarații de acest gen.

În acest context am realizat că foarte puțină lume (inclusiv polticieni de rang înalt) au puțină sau zero înțelegere despre ce este Comisia de la Veneția, cu ce mecanisme operează Comisia și care îi sunt competențele și ce impact va avea avizul ce urmează să apară. Din acest motiv a apărut acest articol.

Ce este comisia de la Veneția?

Denumirea completă și oficială a Comisiei de la Veneția este  Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept și este un organ consultativ al Consiliului Europei. Denumirea cunoscută pe larg de „Comisia de la Veneția” i-a fost atribuită deoarece instituția își organizează ședințele plenare în Veneția (foarte original :D). Apropo, secretariatul și sediul de bază al comisiei sunt la Strasbourg, în sediul Consiliului Europei.

Comisia a fost fondată în mai, 1990 și la ora actuală întrunește 61 de țări membre. Din comisie mai fac parte o țară asociată, cinci țări cu statut de observator și alte patru țări sau instituții cu statut special. Fiecare țară membră are reprezentanți direcți în cadrul Comisiei (de obicei, aștia sunt reprezentanți ai Ministerului Justiției, Curții Constituționale sau profesori în domeniul dreptului). Vezi aici reprezentații din Moldova.

Care este rolul Comisiei de la Veneția?

Rolul Comisiei de la Veneția este de a oferi consultață juridică țărilor membre, pentru a le ajuta să-și alinieze instituțiile și legislația la standardele Europene prin aplicarea expertizei și experienței în domeniul democrației, drepturilor omului și supremației legii (memorați partea subliniată pentru mai târziu). Comisia formulează această consultață fie din inițiativa proprie, dar cel mai des la solicitarea țărilor (la fel ca în cazul Moldovei).

Comisia lucrează în trei domenii de bază, precum:

Comisia de la Veneția este cunoscută în special în oferirea expertizei (avizelor) pe subiecte în care se suprapune legea cu politica (ca în exemplul cu schimbarea sistemului de vot !).

Vezi aici mai multe despre structura și atribuțiile Comisiei.

Care sunt competențele Comisei și activitățile de bază?

Pe fiecare din domeniile de activitate, Comisia de la Veneția are inițiative separate și diverse, care pot fi găsite în link-urile de mai sus. Cu toate acestea, sunt câteva activități comune pentru toate domeniile de intervenție ale Comisiei:

  • Conferințe, forumuri, seminare și workshop-uri pentru diverse autorități, instituții, judecători etc. Scopul lor este creșterea competențelor celor din urmă și implementarea unor standarde de operare mai inalte (de exemplu, Comisia de la Veneția regulat organizează instruiri pentru membrii Comisiilor Electorale Centrale pe desfășurarea corectă a alegerilor)
  • Elaborarea codurilor de bune practici, ghidurilor, studiilor și publicațiilor periodice pe diverse subiecte. Toate publicațiile au scopul de a sistematiza și a promova standardele și bunele practii în domenii precum sistemele electorale, drepturile omului, supremația legii. Toate publicațiile elaborate de Comisie se bazează pe practicile și cazurile examinate de aceasta și ele pot fi găsite aici. (http://www.venice.coe.int/WebForms/documents/by_opinion.aspx?v=studies&lang=EN )
  • Oferă expertiza și avizul său pe marginea diferitelor propuneri legislative

Este partea care ne interesează cel mai mult, din câteva motive:

  1. Constituie activitatea de bază și pârghia cea mai importantă a Comisiei [am menționat mai sus că anume pentru această activitate Comisia este cel mei bine cunoscută]
  2. De obicei, primele două puncte menționate mai sus se bazează pe cazurile analizate și avizate de Comisie
  3. Republica Moldova a solicitat Avizul Comisiei de la Veneția privind modificarea sistemului electoral din Republica Moldova și ca rezultat anume acest document va fi crucial în evoluțiile viitoare din Republica Moldova (asta e reminder în caz că nu citiți știrile)

Pentru ca opiniile formulate și aprobate de către Comisie să fie cât mai profesioniste, dar și să creeze sinergii cu alte instiuții internaționale, Comisia deseori invită și alte instituții să participe în formularea avizului (a.k.a opiniei). Formularea oficială în așa caz se numește „Joint Opinion on the…”. În cazul R. Moldova, Comisia de la veneția și OSCE/ODHIR vor formula o asemenea opinie.

Acum să hai să aducem lumină asupra declarațiilor politice despre cum va arăta  și ce trebuie să facă autoritățile din țara noastră cu acest aviz (sau Joint Opinion).

Ce este de fapt avizul Comisiei de la Veneția și ce conține el?

Este un document întocmit pe marginea unui subiect de relevanță pentru Comisie (în cazul nostru schimbarea sistemului electoral). Elaborarea avizului este de obicei solicitată de o autoritatea publică sau un actor poltic (președintele Parlamentului, Andrian Candu, a solicitat avizul Comisiei de la Veneția).

Documentul întocmit (aka Avizul) conține:

  1. Prezentarea Contextului în care s-a ajuns ca, Comisia să ofere expertiză (a.k.a Introducerea)
  2. Prezentarea scopului acestui aviz (În 2014 R. Moldova a mai cerut o dată opinia Comisiei și pe scurt, scopul atunci suna așa, citez „Opinia Comisiei face referire la problemele fundamentale și elementele îngrijorătoare din legea/ inițiativa analizată”
  3. Analiza și recomandările pe marginea legii sau inițiativei realizate
  4. Concluziile

Ceea ce trebuie să fie înțeles când discutăm despre avizul Comisiei de la Veneția este că ei nu analizează doar documentul care le este prezentat, ci și cum legea sau inițiativa, odată implementată, va influența aspecte specifice din viața unei țări. De exemplu, în 2014, Comisia nu doar a analizat propunerea în sine, dar și:

  1. Situația în care se face reforma (Timeframe)
  2. Impactul pe care l-a avut această reformă în alte țări
  3. Implementarea legii, în special construirea circumscripțiilor în Moldova
  4. Cum vor fi construite circumscripțiile în Găgăuzia, regiunea transnistreană și în Diasporă
  5. Care va fi pragul de accedere în Parlament
  6. Care va fi impactul asupra reprezentării femeilor
  7. Riscurile de corupere, influențarea și denaturarea exercițiului de vot democratic

Cel mai probabil raportul din acest an va avea o structură similară. Respectiv, nu putem să ne așteptăm la un răspuns simplu, de genul „Da e bun” / „Nu, nu este bun”.

Comisia de la Veneția oferă aviz pozitiv sau negativ sau doar recomandări de îmbunătățire?

Aici s-au „înglodat” în declarații mulți politicieni, motiv din care o să fac câteva precizări:

  1. Avizurile Comisiei de la Veneția (mă repet) nu dau un răspuns simplu (de genul „E bună” sau „Nu e bună legea”), dar avizul Comisiei mereu are parte de concluzii care sunt sau pozitive, sau negative. La avizul din 2014, una din concluzii era: „Alegerea sistemului electoral este decizia suverană a unei țări, dar în contextul actual, proiectul de lege ridică mari îngrijorări și poate avea deficiențe substanțiale”. Mie îmi sună a aviz negativ. Vouă, nu???
  2. Până a se ajunge la concluzii, avizul Comisiei analizează și vine cu opinii și recomandări pe multe aspecte (menționate mai sus). Dacă opiniile exprimate în majoritatea punctelor se prezintă ca „îngrijorătoare”, iar recomandările deseori fac referință la consultări sumplimentare sau amânarea proiectului, este evident că, Comisia nu consideră proiectul analizat drept unul potrivit.

Deci, să fie clar, avizul Comisiei de la Veneția este un set de recomandări și ele fie sunt din categoria „Proiectul este bun, dar recomandăm să 1, 2, 3” – asta e aviz cu tentă pozitivă – fie din categoria „Proiectul ridică îngrijorări, este inoportun, necesită modificări substanțiale” – asta este aviz negativ.

De ce Autoritățile Republicii Moldova trebuie să urmeze recomandările Comisie prezentate în aviz, chiar dacă nu este obligatoriu?

La fel, deseori auzim în presă, de la politicieni, că Republica Moldova este un stat suveran și nimeni nu ne poate impune nimic și noi putem schimba sistemul electoral indiferent de opinia Comisiei de la Veneția și aici lucrurile la fel nu sunt atât de simple precum par.

Este adevărat că recomandările și opiniile Comisiei nu sunt obligatoriu de urmat. Comisia în sine nu este o structură care să elaboreze legi sau prevederi obligatorii. Ea oferă expertiză, opinia și recomandările ei sunt bazate pe cercetare, experiența altor state și bunele practici din toată lumea.

Cu toate acestea, Comisia de la Veneția este instituția concluziile și opiniile căreia sunt luate ca punct de referință de majoritatea organizațiilor internaționale, iar îndeplinirea recomandărilor Comisiei dovedește dorința țării de a-și dezvolta un cadrul legal aliniat la standardele internaționale.  Asta înseamnă că:

  1. Dacă Republica Moldova va ignora concluziile și recomandările Comisiei asta va fi un indicator clar că autoritățile nu își doresc o legislație aliniată la standardele internaționale și că sistemul electoral mixt este unul periculos pentru democrația din Republica Moldova.
  2. Concluziile Comisiei exprimate în aviz vor fi preluate de instituțiile internaționale (UE, FMI, Banca Mondială), fapt care va influența deciziile lor de susținere a Republicii Moldova. Un aviz negativ ignorat de autoritățile din Moldova va fi un semnal clar pentru toți partenerii europeni, că Republica Moldova se îndreaptă mai degrabă spre a fi Coreea de Nord, decât o țară Europeană.

Să scriu mai pe scurt de această dată nu mi-a reușit, subiectul este unul cu adevărat complex. Decizia Comisiei de la Veneția va fi una foarte exhaustivă, nu va fi de genul „E bun” sau „Nu e bun”, iar Parlamentul Repubicii Moldova, odată ce a solicitat avizul Comisiei, ar fi bine să citească atent concluziile avizului și să-i urmeze recomandările, iar noi, cetățenii, să le cerem acest lucru.

P.S. Vedeți aici avizul Comisiei de la Veneția referitor la sistemul electoral mixt propus în 2014 și decideți pentru voi dacă a fost pozitiv sau negative http://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2014)003-e ) .

La fel, vedeți câteva link-uri de unde am luat informație:

http://www.law-school.de/fileadmin/content/law-school.de/de/units/unit_affil_riem/pdf/391_The_Venice_Commission_of_the_Council_of_Europe_Standards_and_Impact.pdf

http://www.venice.coe.int/WebForms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2010)034-e

Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorului și nu reflectă neapărat cele ale redacției #diez.