Activistul civic Victor Chironda a postat pe blog-ul personal un articol în care explică ce trebuie să facă autoritățile ca să nu mai fie luate prin surprindere de capriciile naturii și copacii să nu fie doborâți de propria greutate.

„De ce copacii au cedat primăvara și nu în plină iarnă, când zăpada e mai mare și gerul e mai puternic? Copacii sunt organisme biologice și știu să se pregătească de iarnă. În această perioadă ei sunt mai rezistenți la condițiile climaterice. Însă primăvara, după câteva săptămâni de căldură, ei se dezmorțesc și sunt mai sensibili. Și o simplă ninsoare cu un vânt mai puternic îi poate pune la pământ”, scrie Chironda.

Acesta mai spune că fenomenul copacilor din oraș trebuie privit la rece pentru a găsi soluții eficiente. „Lăsând la o parte sentimentalismele, clișeele despre „cel mai verde oraș de pe planetă” și argumentele non-științifice despre cum copacii urbani produc aproape tot aerul cu care respiră un oraș. Chișinăul nu este cel mai verde oraș. Chișinăul este un oraș cu cei mai sălbatici și neîngrijiți copaci din cauza lipsei unui management eficient al spațiilor verzi”, scrie activistul civic.

Chironda explică noțiunea de Managementul copacilor urbani și faptul că silvicultura urbană promovează rolul și importanța copacilor în infrastructura urbană. Astfel, silvicultorii urbani plantează și asigură menținerea adecvată a spațiilor verzi din orașe, realizează cercetări și argumentează beneficiile plantării de arbori în orașe.

În articol se mai spune că mediul urban se deosebește de cel rural sau sălbatic prin faptul că are o serie de constrângeri pentru creșterea arborilor: spațiu limitat pentru rădăcini și coroană, calitatea proastă a solului, deficiența sau excesul de apă și lumină, căldura excesivă, poluarea, afectarea chimică sau fizică a copacilor și mai ales, sporirea pericolelor legate de arbori. Iar, printre aceste pericole se numără riscul ca anumiți copaci să nu reziste vânturilor puternice și furtunilor și pot afecta automobile sau pietoni.

Pentru a evita astfel de situații și riscuri există o serie de metode, măsuri și tehnologii, structurate într-un manual sau ghid, care vin să asiste liderii locali, silvicultorii urbani, colaboratorii parcurilor sau întreprinderilor municipale de resort în adoptarea și implementarea unor programe de prevenire a riscurilor în cadrul managementului spațiilor verzi.

Activistul civic a selectat câteva prevederi de bază din aceste manuale:

#1. Orașul nu este pădure. Copacii din oraș sunt elemente de decor și design. Ei pot fi tăiați, cupați, mutați, schimbați în funcție de planificarea specifică a străzii. Drept că asta trebuie să o facă oamenii cu cunoștințe în domeniu. Nu orice mujic cu drujba în mână se pricepe la copaci. Urban Tree Risk Management prevede că toți (!) copacii din oraș trebuie contabilizați, marcați și constant monitorizați. Da, asta e posibil.

Acesta este un copac numerotat din Bruxelles. De copaci, spații verzi și mediu la ei se ocupă Bruxelles Environment.

fZDS4kcl

#2. Copacii nu sunt monumente de istorie (cu mici excepții). Ei nu trebuie lăsați să îmbătrânească și să moară de moarte naturală. Nici un oraș modern nu permite copacilor de pe străzi să crească până la vârsta maturității biologice. Altfel rădăcinile lor deteriorează rețelele de comunicații subterane, asfaltul, pavajul iar coroana afectează fațadele și acoperișurile. Înălțimea medie a copacilor de pe străzi trebuie să fie de 5 – 10 metri, în funcție de lățimea străzii și distanța de la fațadele clădirilor.

21Qho97l

LcdRYcsl

#3. Copacii înlăturați trebuie imediat înlocuiți cu alții noi. Dar pueții nu trebuie să fie de grosimea degetului și lăsați în voia sorții și a automobilelor parcate pe trotuare. Se plantează pueți viguroși deja și se protejează cu instalații speciale din lemn în jur.

m0FkN3tl

#4. Coroanele copacilor urbani se cupează. Se tund dacă vreți. Astfel încât crengile să nu se încâlcească între ele, să nu atingă firele electrice sau fațadele clădirilor.

HyVDTNWl