Platforma pentru Egalitate de Gen și Centrul de Ghidare în carieră (USM) au desfășurat vineri, 10 martie, o dezbatere publică cu tema „Putem folosi sau nu, pe lângă forme de masculin, și formele de feminin pentru funcții și profesii?”. În cadrul acesteia s-a discutat despre Clasificatorul Ocupațiilor din Republica Moldova și ce prevede DEX-ul la denumirea ocupațiilor, cum este corect din punct de vedere gramatical și când vor fi acceptate și la noi denumirile de funcții, profesii, ocupații la ambele genuri. În urma discuțiilor s-a venit cu câteva concluzii și propuneri, pe care vă invităm să le lecturați mai jos:

# Conservatorismul lingvistic al formelor de masculin pentru funcții sau profesii care social au încetat să mai fie exclusive (fie numai masculine, fie numai feminine) se menține.

# Prin recomandarea utilizării formei de masculin ca generică, iar acordul între referent și poziție, ocupație să fie făcut întotdeauna la masculin, deoarece așa este corect gramatical, se pierde din vedere faptul că norma lingvistică nu este atemporală și imuabilă.

# Termenii continuă, prin urmare, să-și păstreze acest caracter după o logică care nu este în niciun caz cea a limbii. Or, limba este un sistem dinamic, demonstra Eugen Coșeriu, un organism viu, influențat de diverse realități, iar unele schimbări sunt justificate!

# Atâta vreme cât femeile participă direct la piaţa muncii şi ocupă posturi, această realitate trebuie consemnată şi de Clasificatorul Ocupațiilor din Republica Moldova, și de nomenclatoarele de meserii și specialități, și de dicționare.

# Păstrând standardul masculin în denumirea ocupațiilor, calificărilor, titlurilor științifice, militare, administrative, se alimentează percepția că femeile sunt pe locurile „rezervate” celuilalt gen și trebuie să se încadreze în acest standard considerat „natural”.

# Funcționarii publici din Parlament, Guvern, persoanele cu demnitate publică care elaborează/propun legi, acte normative sunt mereu în dilema ce formă să utilizeze atunci când este vorba de substantive ce denumesc ocupații, pe cea indicată în Clasificatorul Ocupațiilor din Republica Moldova, de regulă la masculin (numai 28 de ocupații din clasificator au forma de feminin), sau pe cea recomandată de Dicționarul explicativ al limbii române, care poate fi și la feminin.

# Aceștia, dar și reprezentanți/reprezentante din societatea civilă, mediul academic, mass-media, organizații internaționale care activează în țară au propus să fie elaborat un Ghid al limbajului non-sexist. Or, utilizarea preponderent a formelor de masculin pentru funcții și profesii este, de asemenea, un mecanism discursiv de excludere a unui gen (de obicei, al femeilor).

# Consiliul pentru Anti-discriminare, care a inițiat către Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei demersul de revizuire și introducere a formelor și de feminin în Clasificatorul Ocupațiilor, alte acte normative adiacente, propune să fie trimisă în adresa Institutului de Filologie din cadrul Academiei de Științe a Moldovei o scrisoare cu aceeași solicitare.

# Spania, Franța, dar și țările anglofone au trecut profesiile, funcțiile şi la feminin, deși, în cazul acestora din urmă, reamintim că limba engleză nu face diferențe de gen. Anglofonii au schimbat „chairman” (președinte), de exemplu, cu „chairperson”, iar când fac referire la grupuri în care sunt persoane de ambele sexe spun întotdeauna ea/el, el sau ea, femei şi bărbaţi. Recent, germanii au introdus și forma de feminin pentru cancelar (canzler – canzlerin). În limba română, formele de feminin nu trebuie inventate, sistemul gramatical al ei le admite. Odată acceptate în dicționare, după care, și în actele normative, vor fi folosite, nestingherit și sigur, de vorbitorii/vorbitoarele de română, iar teza „Uzul dictează norma” va căpăta un contur mai aproape de adevăr, nu unul fals.

# Atestarea și utilizarea tot mai frecventă a formelor de feminin pentru meserii, profesii, funcții publice în discursul public denotă că o bună parte din purtătorii/purtătoarele limbii române, conștient sau mai puțin conștient, resimt faptul că mobilitatea limbii este mai redusă decât a societății înseşi și nu mai tolerează patriarhatul lingvistic „protejat” normativ de înaltul for academic. Sperăm ca Institutului de Filologie din cadrul Academiei de Științe a Moldovei să se autosesizeze în sfârșit, să fie deschis pentru dialog, să participe la discuții și să propună soluții.