Sâmbătă, 10 octombrie, ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, se va deplasa în localitatea Criva pentru a inspecta peştera „Emil Racoviţă” şi, ulterior, a participa la o întrevedere cu reprezentanţii autorităţilor locale, specialiştii speologi şi cercetătorii seismologi de la Academia de Ştiinţe a Moldovei, în vederea elaborării unui proiect de reabilitare a acestui monument natural.

Sistemul carstic din nord-vestul R. Moldova a fost descoperit în cariera de ghips din preajma s. Criva, r-nul Briceni, în timpul lucrărilor de exploatare a acestor zăcăminte minerale în anii 1946-48. Peştera „Emil Racoviţă” este a treia ca mărime din Europa dintre cele dezvoltate în ghipsuri şi a opta în lume, iar după lungimea cunoscută până în prezent (în jur de 80-90 mii de metri) este a 27-a de pe glob.

Conform anexei nr. 3 a Legii Nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondurile ariilor naturale protejate de stat, peştera „Emil Racoviţă” este monument geologic-paleontologic protejat de stat. Însă acest obiectiv important din patrimoniul R. Moldova este afectat nu doar de extragerea ghipsului din carieră, care se efectuează prin detonări, ci şi de indiferenţa de până acum a autorităţilor.

Intersectarea de către carieră a reţelei subterane de galerii a avut ca efect golirea acviferului carstic până la nivelul acestora şi inundarea lucrărilor din carieră (o asemenea situaţie a avut loc în 1969, ca urmare a ridicării nivelului Prutului cu circa nouă metri). În prezent, apa care se adună la fundul carierei de ghips este pompată de agentul economic care exploatează acest zăcământ din sursele financiare proprii. Astfel, în cazul în cazul stopării pompării, se ridică şi apele subterane care inundă galeriile peşterii.

24_P1020919

În 2010, prin ordinul Ministerului Mediului nr. 77 şi la indicaţia Guvernului Republicii Moldova a fost instituită Comisia pentru stabilirea limitelor hotarelor privind efectuarea lucrărilor miniere pentru deschiderea celei de-a doua intrări în Peştera „Emil Racoviţă”. Comisia s-a deplasat la faţa locului şi a stabilit linia de demarcare pentru efectuarea lucrărilor de exploatare a pietrei de ghips, cu scopul deschiderii celei de-a doua intrări. Lucrările miniere din preajma peşterii urmau să fie efectuate conform recomandărilor Institutului de Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Pentru efectuarea acestor lucrări a fost elaborat şi un proiect de execuţie, transmis pentru expertizare Inspectoratului Ecologic de Stat (IES). Din cele indicate în avizul expertizei ecologice, s-a constatat că lucrările de deschidere a celei de-a doua intrări urmau să fie efectuate de către agentul economic ÎCS „Knauf-Gips” SRL, prin metoda exploziei. IES a precizat că folosirea explozibilului la aceste lucrări poate afecta peştera şi a propus agentului economic să folosească metoda forării şi crearea unei intrări verticale tubulare. La rândul său, agentul economic a comunicat că acest tip de lucrări sunt impracticabile din cauza lipsei experienţei şi tehnicii respective în Republica Moldova. La această etapă, lucrările de creare a celei de-a doua intrări au fost stopate.

Peştera ar putea să devină o destinaţie turistică atractivă, dar pentru aceasta este necesar un proiect de amenajare, argumentat printr-un studiu de marketing. Dacă în regiune nu există un flux sporit şi o tradiţie turistică, iar în imediata apropiere a obiectivului nu vor fi prevăzute dotări pentru acces auto, cazare, masă etc., investiţia s-ar putea dovedi nerentabilă.

IMGP8099 copy

În ceea ce priveşte exploatarea balneară a peşterii, specialiştii consideră că aceasta trebuie să se bazeze pe studii temeinice. Nu cunoaştem proprietăţile curative specifice ale peşterii (aerosoli, ionizare etc.), dar ea este inadecvată pentru tratamentul clasic de astm bronhic, fiind mult prea caldă. Proprietăţile minerale ale apei din lacuri sunt deosebite, dar lipsa amenajărilor subterane o face inaccesibilă populaţiei.

Pentru valorificarea turistică a peşterii este necesară efectuarea unui studiu aprofundat al acesteia şi cartarea ei în întregime. Toate aceste lucrări pot fi realizate doar printr-un proiect transfrontalier. Autorităţile române şi-au manifestat disponibilitatea să susţină o asemenea iniţiativă, atât logistic (graţie specialiştilor săi calificaţi şi cu experienţă în domeniu), cât şi financiar (prin alocarea sumei de cel puţin 1 milion de euro) din grantul de 100 de milioane de euro oferit Republicii Moldova.