Cercetătorii suedez Tomas Lindahl, american Paul Modrich şi turco-american Aziz Sancar au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie, pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului, potrivit motivaţiei Comitetului Nobel.
Cercetările lor au furnizat informaţii fundamentale despre modul în care funcţionează celulele vii şi au fost utilizate pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva cancerului.
În fiecare zi, ADN-ul uman este deteriorat de radiaţia ultravioletă, radicalii liberi şi diverse substanţe carcinogene, dar, chiar şi fără aceste atacuri externe, orice moleculă de ADN este inerent instabilă. Mii de modificări spontane la nivelul genomului unei celule se produc în fiecare zi. Mai mult, diverse „defecte” pot să apară atunci când ADN-ul este copiat în timpul diviziunii celulare, un proces care se produce de câteva sute de milioane de ori pe zi în organismul uman.
Motivul pentru care materialul genetic uman nu se dezintegrează şi nu devine un „haos chimic total” constă în faptul că anumite sisteme moleculare monitorizează şi repară în mod constant ADN-ul. Premiul Nobel pentru chimie pe 2015 a revenit unor pionieri în acest domeniu, care au descifrat felul în care funcţionează mai multe astfel de sisteme de reparare la un nivel molecular detaliat.
Sezonul Nobel a debutat luni, când cercetătorii William C. Campbell, Satoshi Ōmura şi Youyou Tu au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină pe 2015. William C. Campbell (Irlanda) şi Satoshi Ōmura (Japonia) au primit acest prestigios premiu pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecţiilor cauzate de viermi cilindrici, în timp ce Youyou Tu (China) a fost premiată pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.
De asemenea, marţi, cercetătorii Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică pe 2015, pentru contribuţiile lor semnificative în ceea ce priveşte experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifică identităţile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă. Potrivit Comitetului Nobel, această descoperire a schimbat felul în care oamenii înţeleg procesele ce au loc la cele mai mici niveluri ale materiei şi care se pot dovedi cruciale pentru înţelegerea Universului.
Veronica Railean
