În primăvara 2015, 30 de tineri, membri ai Grupului de Reflecție susținut de CIDDC au efectuat un studiu privind activitățile de informare și serviciile existente în domeniul sănătății sexual-reproductive. 

Studiul s-a bazat pe colectarea opiniilor a circa 200 de participanți cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani și profesioniști din localitățile lor privind activitățile de informare și serviciile existente în domeniul sănătății sexual-reproductive, rugându-i să răspundă sincer la întrebările din chestionar și în timpul interviurilor.

Principalele constatări făcute de copii au fost că unu din trei specialiști chestionați de copii nu a participat la nici un training privind sănătatea sexual reproductivă. De cele mai multe ori, ei nu dispun de cunoștințe și abilități necesare pentru comunicarea liberă cu tinerii pe subiecte legate de sănătatea sexual-reproductivă. Totodată, unii specialiști care au participat la astfel de instruiri susțin că acestea i-au ajutat să învețe cum să obțină încrederea tinerilor, să studieze care sunt necesitățile lor și cum să comunice cu ei.

Activitățile de prevenire la școală au loc în cadrul orelor de biologie sau educație civică, însă nu se organizează sistematic, iar majoritatea profesorilor nu oferă informație completă, condamnă adolescenții și vorbesc mai des despre abstinență, decât despre metode de protecție. Un număr redus de profesori știu și vor să vorbească la lecții despre acest subiect. Oricum, există un număr mare de profesori care neglijează subiectele legate de sănătatea sexual-reproductivă, chiar dacă se regăsesc și în curriculum.

Deși majoritatea elevilor chestionați de către membrii grupului spun că nu simt necesitatea de a participa la activități de informare despre sănătatea sexual-reproductivă, ei au indicat anumite subiecte despre care ar dori să discute cu cineva. Acest lucru se poate explica prin faptul că informația oferită anterior a fost considerată de către elevi neclară și parțial utilă. Totodată, această temă este considerată tabu, elevilor le este rușine să solicite informație, se tem că vor fi etichetați și condamnați.

Printre subiectele solicitate de copii se numără: schimbările fizice și emoționale care au loc în adolescență; infecțiile cu transmitere sexuală; modul sănătos de viață; planificarea familiei; metodele de contracepție.

Copiii preferă să vorbească despre sănătatea sexuală cu specialiștii și mai puțin cu părinții, pentru că, de cele mai multe ori, părinții evită aceste discuții, deoarece sunt de părere că minorii nu trebuie să cunoască asemenea informație. Totodată, îi amenință pe copii, mai cu seamă pe fete, că vor urma pedepse grave (bătaie, alungare de acasă) dacă vor afla că întrețin relații sexuale sau sunt însărcinate.

Pe lângă constatările elaborate, membrii grupului de reflecție au formulat și recomandări în adresa statului. Copiii spun că profesorii trebuie să fie instruiți să ofere informații despre sănătatea sexual-reproductivă într-un mod clar, atractiv, sistematic, adaptat vârstei și profesionist, fără a apela la stereotipuri și făcând abstracție de convingerile personale sau religioase, iar ceilalți specialiști (medicii, asistenții medicali, asistenții sociali) să cunoască un pachet minim de informații veridice în domeniul dat. Elevii trebuie să fie consultați despre conținutul materialelor/resurselor de informare. Competențele și tematicile necesare pentru copii trebuie să fie incluse în curriculum. Sistemul educațional, împreună cu cel medical și cu părinții, trebuie să-și îndeplinească responsabilitatea de informare a copiilor.

Membrii Grupului de Reflecție și-au început activitatea în luna iulie 2014, fiind susținuți de CIDDC. Timp de 11 luni, copiii au efectuat un studiu pentru a identifica problemele cu care se confruntă aceștia, au elaborat constatări și recomandări privind respectarea și încălcarea Drepturilor la Educație, la Protecție față de Violență, Abuz și Neglijare și la Sănătate.
Grupul este format din 30 de adolescenţi, printre care sunt și copii cu necesităţi speciale şi de etnie romă, cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, din 17 raioane şi municipii, inclusiv zona transnistreană și UTA Găgăuzia.