Absolvenții sunt în ajunul examenului de Bacalureat la limba și literatura română. Cu siguranță, ultimele câteva ore sunt dedicate revizuirii materialului studiat, iar #diez vă vine în ajutor la realizarea subiectului al II-lea, cu o listă de tipologii umane întâlnite în literatura română.

Tipul avarului (zgârcitului)

#1. Hagi Tudose din nuvela cu același nume de Barbu Ștefănescu Delavrancea

Hagi Tudose este tipul concret al avarului, având ca trăsătură dominantă patima sa față de bani, care-l dezumanizează și îl aduce în pragul nebuniei. Personajul este urmărit în evoluție din copilărie și până la batrânețe, pe măsură ce plăcerea de a economisi bani se transformă într-o zgârcenie maladivă, distrugătoare, halucinantă.

#2. Costache Giurgiuveanu din romanul „Enigma Otiliei” de George Călinescu

Este un însetat de bani și de viață. Are multă afecțiune pentru Otilia, dar practic nu întreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul și nici pentru a o înfia. Pentru moș Costache banul reprezintă un scop în sine, el fiind reprezentativ ca personaj, pentru tipul burghezului avar.

#3. Mara din romanul cu același nume de Ioan Slavici (discutabil)

Deși este zgârcită, Mara nu este lacomă, setea de bani nu o dezumanizează, fiind mereu motivată și animată în acțiunile ei de dragostea maternă. Construită din lumini și umbre, eroina nu se îndură, totuși, să cheltuiască bani pentru copiii ei. Astfel, Persida este dusă la mănăstire, cu bani puțini, iar lui Trică îi refuză să-i răscumpere serviciul militar ca să-l scape de armată.

Tipul arivistului (parvenitului)

#1. Stănică Rațiu din romanul „Enigma Otiliei” de George Călinescu

Arivistul fără scrupule și escrocul locvace (vorbăreț, limbut), Stǎnicǎ este un avocat fără procese, care își exercita debitul verbal în sânul familiei și în cercul prietenilor. Leneș și incapabil să muncească pentru a-și câștiga existența, Stănică stă gata de atac, fiind în permanență în așteptarea unei moșteniri, care i se pare singura soluție de trai. Activiatea lui constă, în general, în căutarea unor căi de a obține bani, de la oricine, fără discriminare: de la Otilia, Felix și Pascalopol, de la Marina, precum și de la rudele sale. Este convins că va putea pune odată mâna pe banii lui moș Costache, pe care, într-adevăr, îi fură, pur și simplu.

#2. Dinu Păturică din romanul „Ciocoii vechi şi noi”, de Nicolae Filimon

Dinu Păturică este ambiţios, viclean, brutal şi grosolan în acţiunile sale, obsedat de ascensiunea socială, în slujba căreia pune o imaginaţie diabolică, trăsături ce reies, indirect, din comportament şi atitudine. În construcţia personajului există o ipocrizie, dar şi o inteligenţă malefică pe măsură. Primit în casele postelnicului Tuzluc, în funcţia modestă de ciubucciu, el adoptă masca supuşeniei şi a umilinţei, iar acest prim pas pe „pământul făgăduinţei” îl face optimist: „am pus mâna pe pâne şi pe cuţit; curagiu şi răbdare, prefăcătorie şi iuşchiuzarlâc (dibăcie, şiretenie) şi ca mâne voi avea şi eu case mari şi bogăţii ca ale acestui fanariot”. Simulând atât de bine devotamentul, în scurtă vreme Tuzluc îi acordă încredere deplină, dându-i ca misiune supravegherea ţiitoarei sale, Chera Duduca. Din momentul în care Duduca devine amanta lui, apoi complice în ruinarea postelnicului, Păturică este sigur că „a învăţat pe dinafară alfabetul norocului”.

#3. Tănase Scatiu din romanul cu același nume de Duiliu Zamfirescu

Tănase Scatiu, din opera cu acelaşi nume a lui Duiliu Zamfirescu, este un continuator al lui Păturică, în linia ariviştilor români, reprezentând „omul-căpuşă, care se umflă pe măsură ce victima se sleieşte de puteri”. Rapacitatea sa îi aduce bunăstare, cămătăria, moşia conului Dinu, iar murdara lui bogăţie îl înzestrează cu fata boierului de nevastă şi mandatul de deputat, împlinindu-se, astfel, destinul omului necultivat dar inteligent, îndrăzneţ, neoprit de piedici morale, rapace şi, mai ales, dârz. Aceasta ar fi esenţa acestui parvenit, dacă ar trebui caracterizat în câteva cuvinte.

#4. Ion din romanul cu același nume de Liviu Rebreanu

Din punctul de vedere al categoriei morale, Ion este tipul arivistului, înrudit cu Dinu Păturică sau cu Tănase Scatiu, cei fără scrupule morale, ce folosesc femeia ca mijloc de parvenire.

Tipul țăranului

#1. Ion din romanul cu același nume de Liviu Rebreanu

Ion ridică pământul în rândul valorilor sacre. Acesta iubește mai presus de orice pământul.

#2. Mara din romanul cu același nume de Ioan Slavici

Mara se ocupa cu mica negustorie, alergând fără odihnă din Radna, la Lipova sau la Arad, trăind modest și adunând banii cu multă chibzuință. Mediul în care trăiește Mara, alcătuit din târgoveți, breslași, negustori etc, îi trezește dorința de a-și depăși condiția și de a se face respectată.

#3. Onache Cărăbuș din romanul „Povara bunătății noastre” de Ion Druță

Este prototipul muncitorului de la țară, adică tipul țăranului perseverent, structurat pe principiul adevărului. Onache este un țăran optimist, plin de viață.

#4. Gheorghe din romanul „Frunze de dor” de Ion Druță

Tipul femeii moderne

#1. Doamna T din „Patul lui Procust” de Camil Petrescu

Doamna T reprezintă tipul de feminitate modernă, mai întâi, pentru că se distinge printr-un farmec aparte, prin misterul fascinant pe care-l emană, apoi, pentru că ea întruchipează, pentru prima oară într-o viziune românească, un spirit feminin intelectualizat și, totodată, femeia independentă din punct de vedere material, ea fiind proprietara unui magazin de mobilă stil.

#2. Ela din „Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război” de Camil Petrescu

Ela, ca şi Doamna T, din „Patul lui Procust”, este femeia modernă, care îşi foloseşte frumuseţea şi eleganţa pentru a avansa social. Este, mai ales, noul tip de femeie care nu mai acceptă în niciun fel tutela bărbatului.

#3. Otilia din „Enigma Otiliei” de G. Călinescu

Actele ei sunt motivate de voința acută de independență, de emancipare. „Sunt capricioasă, vreau să fiu liberă”. Otilia întruchipează modelul femeii moderne, independente, inteligente, capabilă să ia decizii. A devenit, dintr-o copilă naivă, inocentă, o femeie matură, total diferită de cea pe care o știa Felix. Ea rămâne într-o penumbră de mister în tot romanul. Enigma ei este însăși feminitatea ei, mereu proaspătă, ludică și indescifrabilă.

Tipologia Obsedatului

#1. Apostol Bologa din „Pădurea Spânzuraților” de Liviu Rebreanu

Este primul erou din literatura română întruchipat de intelectualul ce trăiește o dramă de conștiință, un tragic conflict interior, declanșat de sentimentul datoriei de cetățean, ce-i revine din legile statului austro-ungar și apartenența la etnia românească. Liviu Rebreanu analizează personajul din punct de vedere psihologic cu obiectivitate și, pentru prima oară în proza românească, aduce în prim plan o criză de conștiință a unui intelectual ce aspiră la o existență bazată pe principii morale solide, clare și intransigente.

#2. Ion în „Ion” de L. Rebreanu

De la început, Ion este sfâșiat de două glasuri interioase: Glasul pământului și Glasul iubirii, căzând victima acestor patimi. „Glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului ca o chemare, copleșindu-l. Se simțea mic și slab ca un vierme pe care-l calci în picioare”, se menționează în operă.

#3. Puiu Faranga din „Ciuleandra” de L.Rebreanu

Fiind un roman de analiză psihologică, accentul se pune pe conturarea trăsăturilor personajului principal. Primează conflictul interior care se dă între ceea ce ar vrea să fie și ceea ce este cu adevărat, între personalitatea lui și masca pe care și-o dă jos abia la finalul romanului.

Tipologia îndrăgostitului

#1. „Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu

Sărmanul Dionis dezbate soarta tragică a omului superior, a omului de geniu într-o societate ostilă adevăratelor valori spirituale, societate care încearcă să se detaşeze, refugiindu-se în vis. Trăieşte în casa unui bătrân preot şi o iubeşte pe Maria, fiica acestuia. La îndemnul umbrei, pleacă într-o călătorie cosmică împreună cu iubita sa Maria, fiica boierului Mesteacăn. Pământul e prefăcut într-un mărgăritar pe care-l atârnă la salba iubitei sale (motivul umbrei şi al dedublării).

#2. Felix Sima din „Enigma Otiliei” de George Călinescu

Relația dintre Felix și Otilia scoate la iveală „simțiri până atunci latente” din interiorul tânărului, care se îndrăgostește de cea cu care împărtășește condiția de orfan. Dragostea lui Felix pentru Otilia este neschimbată, statornică, indiferent de gesturile fetei, iar asta arată faptul că atunci când vine vorba de iubire, este sensibil, timid, impulsiv, imatur și naiv.

#3. Ioana şi Ştefan din romanul „Delirul” de Marin Preda

#4. Rusanda şi Gheorghe din „Frunze de Dor” de Ion Druţă

Dragostea dintre ei e evidentă la începutul romanului: „a scos repede o batistă, a pornit cu ea spre buze, dar mâna n-a îndrăznit să şteargă arsura primei dragoste…”; ambele personaje deţin acelaşi statul social – cel neschimbat de timp – copii de ţărani, dar odată cu zidul pus de inovaţie, adică posibilitatea Rusandei de a deveni intelectuală – profesoară, dragostea lor trece la scara descendentă, fiind „speriată” de acel nou în care ar trebui să intre. Asta în timp ce Gheorghe rămâne acelaşi om al ţărânei.

Tipologia intelectualului

#1. Victor Petrini din „Cel mai iubit dintre pământeni” de M. Preda

Victor Petrini reprezintă tipul intelectualului lucid; asistent universitar, profesor de filosofie, el îşi analizează cu luciditate şi îşi problematizează existenţa.

#2. Ștefan Gheorghidiu din „Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război” de Camil Petrescu

El este cel care compune, filtrează și organizează toate evenimentele din propria perspectivă. Se înscrie în seria eroilor camilpetrescieni însetați de absolut, de ideal, reprezentând, de fapt, tipul intelectualului inadaptat, cel care își compune propria lume pe care încearcă să o aplice.

Tipologia creatorului

#1. Personajul Manole din „Meșterul Manole” de Lucian Blaga

Manole, prin destinul său creator, este un erou de tragedie antică şi, în acelaşi timp, este un Prometeu, un erou civilizator, fiindcă este nevoit să aleagă între pasiunea devastatoare pentru creaţie şi iubire, dragoste de viaţă.

#2. Moș Mihail din „Sania” de Ion Druță

El visa să facă o sanie „pentru care și cel de seama lui i-ar zice bade”, adică un lucru valoros, în care s-ar vedea că a pus mult suflet. Cu toate că soția sa era „sprintenă la minte” și „îndată prindea firul”, ea l-a părăsit, fiindcă nu înțelegea ce-i creația meșterului adevărat.

Tipul tânărului în devenire

#1. Felix din „Enigma Otiliei” de George Călinescu

Felix, după absolvirea liceului, timp în care locuise la internat, vine la București pentru a urma facultatea de medicină ca și tatăl său.

#2. Gheorghiță din „Baltagul” de Mihail Sadoveanu

Deja la 17 ani el este inițiat în viața de păstor, întrucât coborase cu ciobanii, cu oile, cu asinii și cu dulăii la iernat. Ajuns la adolescență și fiind o fire sensibilă și meditativă, Gheorghiță își amintește nostalgic de copilăria lipsită de griji și petrecută în mijlocul naturii, cu turmele și in tovărășia povestirilor. Gheorghiță trece de la starea de inocență a copilăriei la maturitate, alăturându-se mamei sale în tentativa acesteia de a-l găsi și de a-l pedepsi pe asasinul tatălui său.

#3. Rusanda din „Frunze de dor” de Ion Druță

Prin Rusanda Druţă, autorul a abordat problema creşterii tinerii intelectualităţi basarabene.

#4. Gheorghe din „Frunze de dor” de Ion Druță

Gheorghe rămâne a fi om al țărânei.

Tipul copilului universal

#1. Nică din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă

Nică este personajul cu tipul copilului universal, trecând prin diverse perioade ale copilăriei în care face șotii, interacționează cu lumea din jur, colegi, profesori, părinți și descoperă lumea înconjurătoare.

#2. Ionuț din „Horodiște” de Ion Druță

Ionuț a fost cel mai mic dintre copiii familei sale.

#3. Lucian din „Hronicul și cântecul vârstelor” de Lucian Blaga

Tipul domnitorului tiran

#1. Personajul Alexandru Lăpușneanu în lucrarea cu același nume de Costache Negruzzi

Întruchipează tipul domnitorului tiran şi crud, care conduce ţara într-un mod absolutist, fără a ţine cont de părerile boierilor. Personajul este construit din contraste şi în antiteză cu celelalte personaje, are o psihologie complexă, cu calităţi şi defecte puternice.

Tipul gentlemanului

#1. Pascalopol din „Enigma Otiliei” de George Călinescu

Tipul copilului răsfățat

#1. Goe din „D-l Goe” de I.L.Caragiale

#2. Ionel din „Vizită” de I.L.Caragiale

Tipul omului ratat, nerealizat în viață, dominat de teamă

# Gavrilescu din „La țigănci” de Mircea Eliade.