Astăzi este prima zi de iarnă astronomică. Data de 21 decembrie marchează solstiţiul de iarnă, când avem cea mai scurtă zi a anului, de opt ore şi 50 de minute, urmată de cea mai lungă noapte – 15 ore şi 10 minute.
După momentul solstiţiului de iarnă, durata zilei începe să crească şi se egalează, treptat, cu noaptea, până la momentul echinocţiului de primăvară. Ulterior, durata zilelor creşte continuu, iar cea a nopţilor scade până la solstiţiul de vară. La aceeaşi dată, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, adică are loc solstiţiul de vară, momentul marcând începutul verii astronomice pentru emisfera australă a Terrei.
Motorul de căutare Google şi-a schimbat logoul de pe prima pagină pentru a marca solstiţiul de iarnă, afişând o mică animaţie în care literele numelui Google sunt transformate în copii care construiesc un om de zăpadă.
Solstiţiile au loc datorită înclinării axei planetei faţă de planul orbitei terestre cu circa 66 de grade. Din acest motiv, în mişcarea sa aparentă, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit „ecliptică”, a cărui înclinare faţă de ecuatorul ceresc este de 23 de grade.
La momentul solstiţiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23 de grade sud faţă de ecuator, astrul efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.
Următoarele date ale solstițiului de iarnă:
2015 – 22 decembrie
2016 – 21 decembrie
2017 – 21 decembrie
2018 – 22 decembrie
2019 – 22 decembrie
2020 – 21 decembrie.
