Vadim, Sergiu și Petru sunt trei dintre cei șapte administratori ai paginii GIFutări, care a strâns peste 14 mii de fani pe Facebook. Tinerii au 17 – 18 ani, umor negru și glume pipărate.
#diez: Pentru ce ai creat GIFutări?
Vadim: Plictiseală. Am creat pagina vara anului trecut în Cehia, unde locuiesc acum. Trebuia să plec spre Moldova, dar s-a anulat și n-am avut ce face. De asta am decis să creez pagina. La început a mers foarte greu. Mă ajutau cu un share oameni care deja au pagini mai mari. În vreo 2 – 3 săptămâni am strâns o mie de like-uri și era grandios pentru mine. Pe urmă, lucrurile s-au mișcat mult mai repede.
Aveți fete printre administratori?
Vadim: Avem una, Ana-Maria.
Sergiu: Era prea mult material exclusiv pentru băieți.
Vadim: Oamenii spuneau că suntem anti-femei și am decis să găsim o fată.
Și ați făcut casting?
Sergiu: Am făcut. Prima fată care ne-a scris a fost Ana-Maria din Criuleni. Ea mai administrează o pagină destul de ok și a fost ceea ce căutam, cu umor și cu de toate.
Ce relații sunt între administratori? Sunteți prieteni?
Sergiu: Am fost prieteni, acum suntem frați. Suntem o familie.
Vadim: La început, vorbeam cu nopțile pe Facebook. Râdeam, glumeam, chiar era interesant. Dar de văzut a fost mai greu: unii nu aveau timp, alții erau plecați, nici nu toți locuim în Chișinău.
Care a fost momentul, când pagina a început să fie luată în seamă?
Vadim: Când am ajuns la 8 mii de fani. Atunci aveam timp și postam imagini care ajungeau la 400 de like-uri. Acest val ne-a adus foarte repede sus. Deja apăreau critici, dar ele ne-au ridicat și mai mult.
Cine era cel mai activ hater?
Vadim: Muligambia, cred. Mereu ne critica: ba am scăpat o căciuliță, ba o virguliță. Din păcate, sunt afectat de migrația în Cehia, dar încerc să scriu corect. Într-o zi, iar s-au apucat să ne critice și chiar în seara aia a fost un val mare de fani noi. Le mulțumim oricum. Maniak face treabă.
Când vine vorba de vreun proiect online de umor, vrei nu vrei, dar tot la Muligambia se ajunge.
Vadim: Muligambia e un concept foarte bine gândit, original chiar, dar chestia e în oamenii care-l conduc. Problema e în Maniak. Lui deja nu-i pasă de fani, el vrea doar să distrugă pe alții. Asta nu e normal.
Ce probleme ați avut cu pagina?
Sergiu: Cu like-urile e ca și cu bani: cu cât mai mulți ai, cu atât se înmulțesc și problemele.
Vadim: Erau niște amenințări, că ne dau în judecată dacă nu ștergem poza. Evident, așa chestii nu iei niciodată în serios.
Sergiu: Suntem tineri încă, nu ne pune nimeni în pușcărie.
Cine vă dă like, de fapt?
Vadim: Dorin Chirtoacă și Mihai Ghimpu, de exemplu.
Sergiu: Era un video de la Hay Wăy, pe care tot noi i-am încurajat să-l facă. Și videoul se numea, evident: „Chirtoacă-i de jină”.
Petru: În general, chestiile politice prind foarte bine. Plus, postările despre vară și despre Moldova. Toate sunt primite ca pâinea caldă.
Cât de des se plagiază în domeniul umorului?
Vadim: Chiar și noi eram acuzați de plagiere. Era o pagină care posta niște chestii dubioase, cu multe glume expirate, dar care li se păreau originale. Odată, nu știu cum, a coincis ceva la noi cu ideile lor și tot ne spuneau că-i plagiem. Dar s-au oprit la un moment dat, când au văzut că nu are rost.
Sergiu: Chiar dacă ne copiază pe noi, suntem ok. Asta înseamnă că ne apreciază munca.
Vadim: Când se plagiază ideea, nu chiar ne pasă, vedem că a fost măcar un efort. Dar când acoperă logo-ul nostru cu altul, asta mă enervează la culme. Oricum, ultimul timp nu le acord atenție, că-s niște pagini de pe Odnoklassniki, care n-au nicio valoare.
Dacă sunt imagini, de ce sunt GIFutări?
Vadim: Fiindcă la început postam doar gif-uri. Dar din motive „tehnice” (nu se vede sursa, când distribui) am decis să trecem la poze.
La cele perverse.
Vadim: Exact. Mulți spuneau că doar copiii de 15 ani ne vizitează. N-aș zice asta. Perversitatea n-are nici vârstă, nici sex. Mai ales că nu avem doar „prostii”, sunt și idei normale, bine gândite.
Și un pic misogine.
Vadim: Eu mă ocup de postările despre războiul sexelor. Ele mereu sunt criticate ba de unii, ba de alții. Dar sunt apreciate și distribuite, ce să-i fac?
De ce totuși ați abordat perversitatea?
Vadim: Nu știu, sincer. Pagina e făcută de mine, deci reflectă ceea ce sunt. Eu sunt pervers, deci și umorul meu e așa.
Sergiu: Deseori, auzim argumentul că pagina e vizitată de copii. Dar de copii sunt responsabili părinții, nu o pagină de Facebook. Nu impunem pe nimeni să pună like și să ne viziteze.
Cred că și fete ați agățat datorită GIFutări.
Vadim: Doar trei. Au aflat că-s admin și s-au pus pe capul meu.
Sergiu: Eu prefer să păstrez anonimatul. Dar cu fetele voi încerca.
Câtă lume știe despre hobby-ul vostru?
Vadim: Când am plecat, am zis despre asta unui singur prieten. Când m-am întors, știa deja tot satul. Cel puțin, mi-au pus o bere.
Sergiu: Știu despre asta părinții și recent au aflat prietenii. În mare parte, toți m-au încurajat.
Vadim: Mama la fel știe de proiect. Mereu, când vede vreo poză cu logo-ul nostru, îmi spune: „Uite unde a ajuns imaginea ta!”. Mătușa la fel e la curent, arată pagina la prieteni și toți râd.
Unele proiecte de umor de succes susțin inițiative sociale. Voi ați făcut-o?
Vadim: I-am susținut pe băieții de la Hay Wăy. Au făcut un concert într-un parc din Chișinău și am promovat evenimentul. A fost o acțiune foarte faină.
Sergiu: A fost un concert acustic, la care putea participa oricine dorește. Au avut succes și toți au rămas mulțumiți. Ei nici nu s-au așteptat că va veni atâta lume și că totul va fi atât de bine. În așa momente, chiar ești mândru de ceea ce faci.
