Francisco Garcia Moran: Planurile de viitor ale Europei în domeniul digital

moran
Foto: Francisco García Morán PC: vimeo.com

Pentru a crește gradul de conștientizare și a promova schimbul de informații legate de Agenda Digitala a UE, Centrul de Guvernare Electronică continuă seria de interviuri și prezentări despre Agenda Digitală pentru Europa și cele mai bune practici de e-Guvernare din statele UE.

În acest context, vi-l prezentăm pe Francisco Garcia Moran, care vă va împărtăși mai multe despre experiența sa în acest domeniu.

Care sunt obiectivele-cheie ale Agendei Digitale pentru Europa şi Planul de Acţiuni UE privind e-guvernarea şi ce face Comisia Europeană pentru a impulsiona implementarea acestuia;

SCOPUL_RO

Obiectivul acestei Agende este trasarea unui parcurs în scopul de a exploata la maximum potenţialul social şi economic al TIC, cu precădere al internetului, ce reprezintă un suport vital al activităţilor economice şi sociale, precum:

#. afaceri,
#. muncă,
#. joacă,
#. comunicare,
#. libera exprimare.

Implementarea cu succes a acestei Agende va stimula inovaţia şi creşterea economică, ameliorând concomitent calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor şi a mediului de afaceri.

Potenţialul TIC poate fi catalizat prin buna funcţionare a unui cerc virtuos al activităţilor. Este necesar ca, într-un mediu internet interoperabil şi fără frontiere, să fie puse la dispoziţie un conţinut şi servicii atrăgătoare. Acest fapt stimulează cererea de capacităţi şi viteze mai mari, creând implicit premisele pentru investiţii în reţele mai rapide. Introducerea şi adoptarea acestor reţele deschide, la rândul său, drumul spre servicii inovatoare, în măsură să valorifice aceste viteze superioare. Procesul este ilustrat în inelul extern din Figura 1 (a se vedea mai jos).

Figura 1: Cercul virtuos al economiei digitale
Figura 1: Cercul virtuos al economiei digitale

Reieşind din consultările cu părţile interesate şi din elementele conţinute în Declaraţia de la Granada şi în Rezoluţia Parlamentului European, Comisia a identificat şapte obstacole principale. Acestea se regăsesc în inelul interior din Figura 1 şi sunt descrise pe scurt în cele ce urmează. Luate individual sau combinate, aceste obstacole împiedică eforturile de exploatare a TIC, subliniind necesitatea unui răspuns politic global şi omogen la nivel european. Ele scot în evidenţă faptul că Europa se situează în urma partenerilor săi industriali. În 2010, în SUA se descărca de patru ori mai multă muzică decât în UE, unde lipsesc ofertele legale, iar pieţele sunt fragmentate; 30% dintre europeni nu au folosit încă niciodată internetul; nivelul de penetrare a reţelelor de mare viteză prin fibră optică este de doar 1% în Europa, în timp ce în Japonia acesta atinge 12%, iar în Coreea de Sud 15%; cheltuielile UE pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul TIC reprezintă doar 40% din cheltuielile americane în acelaşi domeniu.

#. Pieţe digitale fragmentate
#. Lipsa interoperabilităţii
#. Creşterea criminalităţii cibernetice şi riscul de încredere scăzută în reţele
#. Lipsa investiţiilor în reţele
#. Eforturi insuficiente în materie de cercetare şi inovare
#. Nivelul scăzut de „alfabetizare digitală” şi  lipsa competenţelor în materie
#. Oportunităţi ratate de soluţionare a unor provocări societale

Acţiunile-cheie ale Agendei digitale pentru Europa sunt structurate pornind de la necesitatea abordării sistematice a acestor şapte problematici ce acoperă, în calitatea lor de iniţiative orizontale, cele trei dimensiuni de creştere, definite în „Europa 2020”.

Planul european de acţiune privind guvernarea electronică 2011-2015 (Exploatarea TIC pentru promovarea unei guvernări inteligente, sustenabile şi  inovatoare)

Agenda digitală pentru Europa defineşte guvernarea electronică în cadrul unui set cuprinzător de măsuri, ce vizează valorificarea beneficiilor tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în întreaga Europă.

Punerea în aplicare a primului Plan european de acţiune privind guvernarea electronică a ocazionat schimbul de bune practici între toate guvernele statelor membre şi a avut ca rezultat crearea unei serii de proiecte-pilot pe scară largă, prin care se elaborează soluţii concrete pentru implementarea de servicii transfrontaliere de guvernare electronica.

Disponibilitatea tehnologiilor inovatoare, cum ar fi reţelele sociale, a extins aşteptările cetăţenilor în ceea ce priveşte timpul de reacţie la accesarea diferitelor tipuri de servicii online. Cu toate acestea, serviciile transfrontaliere de guvernare electronică sunt puţine, iar atunci când sunt oferite, majoritatea cetăţenilor UE le utilizează cu reticenţă. Este în mod evident necesar să ne orientăm spre un model de proiectare, producere şi prestare de servicii online mai deschis.

Comisia propune, prin urmare, un al doilea Plan de acţiune privind guvernarea electronică, menit să realizeze viziunea ambiţioasă prezentată în declaraţia făcută la cea de-a 5-a Conferinţă ministerială privind guvernarea electronică („Declaraţia de la Malmö), care a fost, de asemenea, susţinută de industria de sector şi de un grup de reprezentanţi ai cetăţenilor.

Conform acestei viziuni ambiţioase, până în 2015, administraţiile publice europene vor trebui să fie „recunoscute ca fiind deschise, flexibile şi cooperante în raporturile lor cu cetăţenii şi cu mediul de afaceri. Ele utilizează guvernarea electronică pentru a-şi spori eficienţa şi eficacitatea şi pentru a îmbunătăţi în mod constant serviciile publice, astfel încât să vină în întâmpinarea diferitelor nevoi ale utilizatorului şi să maximizeze valoarea publică, sprijinind astfel tranziţia Europei către o economie avansată, bazată pe cunoaştere.”

Ca parte a eforturilor depuse la nivelul Comisiei pentru promovarea unei economii inteligente, durabile şi incluzive pentru Uniunea Europeană, aşa cum se subliniază în strategia „Europa 2020”, acest plan de acţiune contribuie la îndeplinirea a două obiective-cheie ale Agendei digitale pentru Europa, şi anume:

 SCHEMA_RO

  • până în 2015, un anumit număr de servicii transfrontaliere esenţiale vor fi disponibile online, permiţând antreprenorilor să înfiinţeze şi să administreze o afacere oriunde în Europa, independent de locaţia iniţială şi permiţând cetăţenilor să studieze, să lucreze, să locuiască sau să se pensioneze oriunde în Uniunea Europeană.

  • până în 2015, 50% dintre cetăţenii UE vor utiliza serviciile de guvernare electronică.

Agenda UE de guvernare electronică (cu accent pe identitatea electronică, Interoperabilitate, Strategia Cloud, proiecte precum Stork, PEPPOL, etc.)

Una dintre principalele activităţi de pe Agenda europeană de e-Guvernare este legată de ceea ce a fost denumit: proiecte de scară largă (LSP). Aceste activităţi sunt reunite moto-ul:

MORAN_MOTTO_RO

Proiectele LPS au fost elaborate şi aplicate în conformitate cu Programul de Sprijin pentru politica TIC în cinci domenii de bază: identitatea electronică, achiziţii publice electronice, e-Afaceri, e-Sănătate şi e-Justiţie, pentru a implica autorităţile publice, prestatorii de servicii şi centrele de cercetare din toată UE.

La moment, patru astfel de proiecte LPS se află în desfăşurare:

  • e-SENS – avansarea serviciilor

  • e-CODEX – justiţie mai rapidă (video).

  • epSOS – asistenţa medicală mai bună (video).

  • STORK 2.0 – acces mai inteligent printr-o singură zonă de identificare şi autentificare electronică Europeană (video).

Şi altele trei au fost definitivate:

  • SPOCS (afaceri mai uşor) a luat sfârşit şi oferă  produsul său Starter-Kit (video).

  • PEPPOL (e-Achiziţii) a fost transferat către organizaţia internaţională non-profit OpenPEPPOL AISBL pentru a susţine structurile şi rezultatele elaborate (video).

  • STORK (acces mai inteligent) a fost definitivat, însă rezultatele au fost preluate de versiunea STORK 2.0 a proiectului.

Aceste soluţii elimină frontierele digitale din Europa mulţi ani după ce au fost eliminate frontierele  fizice.

Cloud Computing (informatica dematerializată)

În luna septembrie 2012, Comisia Europeană a adoptat o strategie de valorificare a potenţialului stocării şi accesării datelor la distanţă, în Europa „Unleashing the Potential of Cloud Computing in Europe”. Strategia vizează măsuri menite să creeze 2,5 milioane de locuri noi de muncă şi o contribuţie anuală de 160 de miliarde de euro la PIB-ul UE (aproximativ 1%) către anul 2020.  Strategia este concepută astfel încât să accelereze şi să sporească utilizarea cloud computing-ului în toate sectoarele economiei.

Strategia include trei acţiuni-cheie:

Termeni şi Condiţii contractuale sigure şi corecte

Scopul strategiei de cloud computing este de a elabora termeni contractuali model care să reglementeze problemele care nu sunt prevăzute în Legislaţia Europeană Comună cu privire la Vânzări, cum ar fi:

#. păstrarea datelor după rezilierea contractului,

#. divulgarea şi integritatea datelor,

#. amplasarea şi transferul datelor,

#. dreptul de proprietate asupra datelor,

#. răspunderea directă şi indirectă, modificarea serviciului de către furnizorii de cloud şi  subcontractarea.

Deschiderea unui drum prin jungla standardelor

Comisia va lucra eu sprijinul Agenţiei Europene pentru Securitatea Reţelelor şi a Informaţiilor ENISA şi a altor organisme relevante care vor sprijini dezvoltarea unor sisteme  de certificare voluntare la nivelul UE şi vor stabili o listă de astfel de sisteme către anul 2014.

Instituirea unui parteneriat european

Parteneriatul European pentru Cloud va reuni experţi ai industriei vizate şi utilizatori din sectorul public, care vor elabora, într-un mod deschis şi complet transparent, cerinţe comune privind achiziţiile publice în domeniul cloud computingului.

Proiecte cheie prioritare ale CE de promovare a mobilităţii cetăţenilor UE pe piaţa digitală a UE

Cetăţenii Europei trebuie să aibă posibilitatea de a se deplasa şi de a locui liber pe întreg teritoriul Europei. Statele Membre va lucra împreună cu Comisia în această direcţie pentru a elabora servicii care să contribuie la sporirea mobilităţii oamenilor care vor să călătorească dintr-o ţară europeană în alta spre exemplu pentru studii, muncă, servicii medicale, reşedinţă şi/sau pensionare.

Acţiunile prevăzute ar trebuie să asigure dezvoltarea serviciilor interoperabile care le permit cetăţenilor să comunice, să efectueze tranzacţii, precum şi să expedieze şi să recepţioneze documente şi informaţii electronice către şi de la administraţiile publice din întreaga UE. Aceste acţiuni vor permite efectuarea unor schimburi transfrontaliere sigure şi stocarea sigură a informaţiei electronice (e-Livrare a documentelor şi informaţiei).

Comisia va susţine schimburile de cele bune practici şi vor coordona eforturile Statelor Membre de a elabora şi de a înfiinţa în comun servicii interoperabile de e-Livrare.

Comentaţi eforturile Moldovei de a câştiga terenul pierdut în domeniu prin intermediul Identificării Electronice Mobile, Platformei Tehnologice Comune “M-Cloud”, Serviciului Guvernamental de Plăţi Electronice – MPay, Platformei de Interoperabilitate.

Am început să lucrez cu partenerii noştri din Republica Moldova acum câţiva ani, atunci când Banca Mondială a înfiinţat un grup de susţinere a Moldovei în ceea ce priveşte iniţierea activităţilor de guvernare electronică. De atunci, m-am aflat în strânsă legătură cu guvernul moldovenesc şi m-am bucurat de privilegiul de a fi martor la înfiinţarea Centrului de Guvernare Electronică (CGE), care, în opinia mea, a pus piatra de temelie a progresului enorm pe care Moldova l-a înregistrat, în doar câţiva ani, în domeniul guvernării electronice. Am avut numeroase întrevederi cu reprezentanţii acestuia, atât la Chişinău cât şi la Bruxelles, ţinând discuţii deschise despre strategia, priorităţile, arhitectura şi lista serviciilor de infrastructură necesare asigurării unei asistenţe eficiente serviciilor electronice.

MORAN_MD_RO

Identificarea electronică mobilă a fost prima alegere strategică şi un stimulent important pentru implementarea serviciilor de guvernare electronică. În cazul în care cetăţenii nu pot fi identificaţi şi autentificaţi în mod corespunzător, niciun serviciu electronic real, altul decât cel ce constă în publicarea informaţiilor şi descărcarea de formulare, nu poate fi oferit.

Serviciile de guvernare electronică trebuie să fie eficace şi eficiente, şi trebuie, de asemenea, să contribuie la creşterea satisfacţiei utilizatorilor, reducând, în acelaşi timp, costurile administraţiei publice.

Platforma McLoud a fost creată în baza acestor obiective şi trezeşte tot mai mult interes în rândul organizaţiilor şi agenţiilor guvernamentale.

Colectarea taxelor este esenţială pentru durabilitatea finanţelor publice. Pe de altă parte, în cazul în care cetăţenii, şi, în special, agenţii economici, trebuie să stea la cozi în faţa ghişeelor administraţiei publice pentru a plăti, acesta înseamnă pierdere de timp şi resurse şi, prin urmare, un impact negativ asupra costurilor şi competitivităţii. Facilitarea modalităţii de plată a taxelor poate contribui la depăşirea problemelor menţionate anterior. Platforma MPay, elaborată în colaborare cu companiile de telecomunicaţii şi bănci, reprezintă abordarea ideală a problemei date şi iarăşi, utilizarea serviciilor mobile pentru a facilita efectuarea plăţilor, reprezintă cea mai bună metodă, din moment ce au devenit omniprezente.

Serviciile de guvernare electronică sunt rareori rezultatul unor procese desfăşurate de către o singură organizaţie administrativă. Acestea trebuie să fie, din punctul de vedere al utilizatorilor, integrale şi să treacă peste frontierele organizaţionale.

Platforma de interoperabilitate reprezintă soluţia ideală la provocările menţionate mai sus.

Cu o experiență de peste 30 de ani în proiecte IT, infrastructură și soluții IT și alte domenii conexe, Francisco García Morán deține acum funcția de Chief IT Advisor la Comisia Europeană.

#. #. #.

Francisco García Morán deține o diplomă în “Analiză Numerică și Statistici Aplicate”, de la Universitatea din Sevilla, Spania, Diplomă în Științe IT, de la Universitatea Politehnică din M, Spania, Oct. 77 –Iunie 81. Francisco García Morán s-a alăturat Comisiei Europene în Noiembrie 1986.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente