Azi prima care vă povestește despre faptele ei bune este Victoria Laur. Mesajul ei a ajuns la noi pe data de 7 ianuarie, ora 18: 09. Din cauza unor motive tehnice, prelungim concursul cu o săptămână, astfel stop vot și tragem linia pe 15 ianuarie la 23.59, așa încât mai puteți trimite rezoluțiile și faptele voastre bune la adresa [email protected]
Ultimul weekend a lui 2013 a fost unul mai deosebit pentru mine. Sîmbată am fost Alba ca Zăpada pentru picii de la centrul pentru copii din familii social vulnerabile din Orhei, iar ieri am vizitat azilul de bătrâni din Tănătari, Căuşeni. Evenimentele au fost organizate de Iulia Verimiov și Nika Pascaru, şi susţinute de clubul Changemakers, iar fondurile au fost colectate în cadrul evenimentului “Din inima în inima”, organizat tot de ele pe 7 decembrie.
Pentru copii am pregătit un mini spectacol cu Alba ca Zapada, Bad Santa şi Moş Crăciun Adevărat, o masă, o excursie pe Aleea Clasicilor şi multe jocuri distractive. Am observat că copiilor nu le ajunge atenţie şi dragoste din partea părinţilor, cînd am făcut cunoştintă, am rugat să se prezinte şi să spună care este cel mai mare vis al lor. Mulţi din ei mi-au răspuns că vor sa aibă de sărbatori alături familia. Am descoperit că sunt foarte ageri și talentaţi. La bustul lui Ion Creangă am întrebat copiii cine vrea să-i spună Moşului o poveste de a lui Creangă. Am auzit cîteva poveşti frumoase povestite de copii și am descoperit o nouă versiune a Punguţei cu doi bani. Cel mai mult copii au fost încîntaţi de luminiţele din centru şi de cadourile moşului.
Bătrinilor le-am cîntat colinde, am dansat cu ei hora, eu le-am recitat-o poezie, poate nu cea mai reuşită, dar totuşi am văzut ca au rămas multumiţi, chiar daca unii din ei aveau ochii înlăcrimaţi. M-a frăpat atitudinea faţă de ei, m-a frapat modul în care trăiesc. Cînd am intrat într-o odaie cu micile cadouri pregătite special pentru ei o bătrînica a început să plîngă și a vrut să-mi sărute mîna. Alţii erau ţintuiţi la pat. Îmi era greu să îmi abţin lacrimile. Dacă are cineva posibilitate, vizitaţii, au nevoie de asta, sunt tare necăjiţi, cît ţine de mine am să o fac neapărat la prima posibilitate. Cînd plecam am observat că ei vor sa mai rămînem, că vor să ne mai spună ceva, vor să-i susţinem cu o vorbă bună.
Reveniţi la Chişinău am făcut un feedback al evenimentelor şi am ajuns la concluzia că bătrînii, odată ajunşi în azil se simt singuri, nu au de fapt ce face şi nu văd prea multe, în afară de pereţii azilului şi se gîndesc tot mai mult la moarte, cînd de fapt ar trebui să trăiască fiecare clipă care la intensitatea maximă. Pînă acum stau cu impresia acestei călătorii, obosită, dar mulțumită şi mîndră că am participat la aceste evenimente.
*NB: Acest text este participant în concursul lansat de #diez “Ştiri despre tine. 2013 spre 2014“. Premiul care-l așteaptă pe cel mai creativ/ă și ingenios/oasă este un Samsung Galaxy Tab 2. Cei care au devenit curioși pot citi aici regulamentul concursului. Așteptăm mesajele voastre la adresa [email protected].
