După Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius țările incluse în acest proiect se vor despărți în două categorii – cele în care politica europeană funcționează și cele care nu au niciun fel de perspectivă europeană.
Astfel, Republica Moldova, Georgia și Ucraina vor continua parcursul european, care se va aprofunda în măsura în care autoritățile din țările respective vor dori să facă acest lucru și vor beneficia în continuare de susținerea instituțiilor europene. În timp ce Azerbaidjan, Belarus și Armenia par să nu aibă în acest moment niciun fel de perspectivă de apropiere de UE.
Acestea sunt câteva dintre concluziile experților din țările Parteneriatului Estic care participă la Forumul Societății Civile de la Chișinău.
Expertul, Andrej Yahorau, de la Centrul pentru transformare europeană din Belarus, constată că UE va fi pusă în fața unei situației de a trata diferit aceste două categorii de state. Expertul atrage atenția asupra faptului că, chiar dacă nu va acorda susținere autorităților, UE trebuie să nu uite de societatea civilă din țări ca Belarus, Azerbaidjan și Armenia, pentru a crea platforme de promovare în societățile respective a ideii europene. ”În felul acesta, atunci când situația de la putere se va schimba, vor exista oportunități pentru democratizarea acestor țări și apropierea lor de UE”, spune Andrej Yahorau.
Prezent la deschiderea Forumului Societății Civile de la Chișinău, Comisarul pentru Extindere, Štefan Füle, a declarat că la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius se va produce diferențierea partenerilor estici. ”Dar pe măsură ce se va avansa cu diferențierea statelor membre în UE, nu va exista nicio diferență de tratament pentru societatea civilă din aceste state. Și vă promit că, cu cât va fi mai presată societatea civilă de către autorități, cu atât mai susținută va fi de UE”, a spus Comisarul Füle, cu referire în special la situația din Azerbaidjan, Armenia și Belarus.
